Poza de 25 de miii de likeuri? Probabil că au fost 100 poze din care a ales una. S-a schimbat de 3 ori, în frig, a și răcit. A așteptat să treacă 30 de pietoni ca să fie strada liberă. Îi era foame dar a tot răbdat, ca să nu își strice machiajul. Băi, dar ce poză a ieșit!
Poza aia de 50 de mii de likeuri de la mare? S-a trezit la 3 ca să se machieze, să se coafeze și să prindă răsăritul și plaja pustie. Și-a luat costum de baie nou și s-a bronzat cu X-uri pe spate de dragul modei.
Pozele alea din vacanța exotică? Toți o invidiază. A schimbat 3 avioane, a ajuns super obosită, camera nu era gata la hotel, a ațipit în recepție, apoi a făcut o toxiinfecție alimentară, a cheltuit o grămadă de bani pe mâncare pe care nu o putea mânca, dar arăta delicios în cadre și a apucat ca în 3 zile să facă vreo 3000 de poze bune din care va posta 4.
Și da, această muncă, acest efort și mai ales sacrificiile aduc succesul. Ele fac diferență dintre noi majoritatea și câțiva la care ne zgâim toți și înghițim în sec.
E greu. E foarte, foarte greu.
Eu nu pot face ce face ei. Dar sunt ok.
În timpul în care ei fac poza perfectă în Turnul Eiffel, eu mă plimb cu bicicleta la țară. Nu e exotic, nu e cool. E cam frig, înnorat și mă latră câinii pe uliță. Și cine să mă fotografieze? N-am instahusband. Mai bine, nici nu sunt machiată, n-aș da bine. De ce să pierd vremea în oglindă?
Vacanțele mele sunt ieftine și cu soare doar când e vară pe acest continent. Și cine să se bronzeze sau să prindă răsăritul treaz când ne dăm jos din pat târziu și stăm mai mult la terase până ni se face somn?
Balcon care dă spre Las Ramblas nu am, dar am făcut o super vacanță la cort astă vară.
În rest, cu ski, vin fiert și alte băuturi, adesea lângă grătar. Platourile nu arată niciodată #instafood, dar e salată de varză făcută de mine, tzatziki făcut de el, aripioare de pui un pic arse, pastramă de oaie… Și nici lumina nu e bună, e noapte.
Mănânc jumări în februarie. Încă am de la Crăciun. Lângă murături nu arată ca un crevete cu avocado, nu le-aș fotografia. N-aș lua like decât de la mama.
Port bocanci comozi din octombrie până în aprilie. Nu e fashion, dar mă simt atât de bine și pot să alerg cu fii-mea prin parc și să o trag cu sania. Nu prea am haine noi, clar nu sunt în trend, dar strâng bani de skiuri și clăpari pentru mine și pentru fii-mea.
N-am făcut poze nici la derdeluș, nici la petrecerile date acasă, nici la munte, și dacă am poze sunt cam aiurea, prost încadrate, cu degete în cadru, fără focus. Nu am animale exotice lângă mine, cel mult poate un maidanez sau o pisică, apăruți pe neașteptate în cadru.
N-am poze. N-am likeuri. De multe ori n-am baterie la telefon. Dar am niște amintiri…
7 Comments
d
06/02/2019 at 1:50 AMDaca ala e jobul lor, e OK, cred eu. La orice munca inca incearca omul sa fie profi, chiar daca e obosit/or.
Altfel, saracii CEO cu salariu de milioane
pe an, cat stau ei in sedinte pana la 8 seara, eu mai vad doua episoade pe Netflix si ma joc mai mult cu cainii… da, bine.
Sigur nu-i impiedica nimeni sa aiba si vacante cu cortul si sa manance slanina la gratar, pe langa vacantele de insta.
Asa vad eu treaba. Btw, Sa stii ca si tu ai avut sedinte foto super, din ce-mi aduc aminte, dar nu ti-am plans de mila prea tare :-)) din postul tau de mai sus eu ma bucur ca exista un el in viata ta si va doresc sa fiti fericiti, cu sau fara poze perfecte!
andressa
06/02/2019 at 11:00 AMBuna d,
exista, nu e un secret, am mai scris despre asta in posturi recente.
Cat despre faptul ca e un job, e adevarat, e un domeniu ca modelingul sa zicem, care presupune expunere si mult profesionalism. Insa nu l-as compara cu alte domenii. Munca se termina la un moment dat pentru mai toti oameni icare lucreaza. Dar daca din viata ta faci un reality lucruri sunt mai grele, cel putin asa pare din exterior.
Si eu am facut sedinte foto, chiar ma gandeam cand o sa-mi zica cineva asta, asa e, dar mult mai rar si nu in vacante, ci in mod punctual. Cu totul altceva. Eu nici daca vreau nu pot sa fiu o vedeta pe Instagram, sa fim seriosi. Dar incerc sa tin pasul cu vremurile, e important sa ai vizualuri bune. Ma simt ca un dinozaur in vremurile astea. :)))
d
06/02/2019 at 11:28 PMAi dreptate ca daca se transforma mai toata viata intr-un reality e greu, dar mai ales nesanatos. La fel cu youtuberii-cuplu care filmeaza non-stop, cand pentru canalul ei, cand pentru al lui. Ce viata mai e si aia…
Ideea postarii am prins-o, si asa e, nici mie nu-mi ies mereu omletele perfecte duminica la mic dejun, dar iubirea sa fie acolo si pentru mine e bine! Cateodata chiar ma straduiesc sa iasa ca-n filme!
Eu, ca om normal/average, mai degraba te urmaresc pe tine decat instapoze studiate cu orele, si de aia am mentionat sedintele tale, ca mi se pare ca ai echilibru bun intre glam si om ca noi, cu farfurii imperfecte 🙂 dar fiind mai elefant decat tine, nu cred ca-i relevant :-))
andressa
07/02/2019 at 4:16 PMAm avut si si o sa mai am sedinte studiate. Culmea e ca imi plac, dar rar, cat mai rar.
Stii cat dureaza sa imi aleg hainele sau sa le iau cu imprumut de la magazine? Sa ma machiez, sa ma coafez, apoi sa aleg pozele, sa le editez… Pfff. Nu iti poti imagina.
Cand ajung cu portbagajul plin cu haine si ma plimb dintr-un loc in altul sa fac poze imi zic ca e ultima data!
Puzica
24/02/2019 at 11:29 PMCe pofta mi-ai facut de jumari! O poza macar sa fi pus cu ele, sa balesc la ceva vizual nu doar din imaginatie
Florina
26/02/2019 at 11:25 PMHA-HA, ce tare e articolul asta, nici io n-am decat vreo 100 si ceva de LIKE-uri la pagina de FB a blogului pe care intru asa din an in Paste, insa tocmai asta ma face fericita, faptul că nu sunt obligata sa fac prezenta zilnic si asa-mi place sa chiulesc de pe FaceBook, e pasiunea mea preferata. Pe blog, recunosc, acolo chiar mă gasesc oamenii. Si nu-mi mai zice de jumarile alea ca am copilarit la tara si deja-mi ploua-n gura, ai si salata de varza murata la ele? 🙂
andressa
27/02/2019 at 3:27 PMAu, da, si varza murata. De toate felurile am muraturi, le ador.