GANDIM

Un trend și o nișă: supraviețuirea în condiții aspre de viață

Daca maine nu as mai avea curent si apa potabila, as reusi sa traiesc cu ce avem in casa cateva saptamani, poate mai mult. Cumpar de la magazin conserve, faina, ulei, malai si multe alte produse de baza. Am cutite bune. Lopata si toporisca. Stiu adrese, sunt memorate. Am in cap o procedura de evacuare, ca sa spun asa. Nu ca as fi paranoica, nu ma astept sa am nevoie sa ma lupt pentru supravietuire prea curand, si nici nu urasc tehnologia, ba chiar imi place la nebunie, dar ma simt mai bine stiind ca supravietuirea mea nu depinde de programul unui magazin, de operatiunile unei banci, de Internet, de un server.

Era moderna ne da un fals sentiment de securitate. Totul ne este comod, la indemana. Omul modern isi poate trai visul: poate fi lenes. Nu are nevoie sa vaneze ca sa isi obtina hrana, nu are nevoie sa mearga pe jos!, nici sa stie cum se face agricultura, nu trebuie sa tina minte nimic, nici capitale, nici retete, nici adrese sau numere de telefon. Totul este la un click distanta. Sau un swipe. Poate ca nu iti dai seama de asta pana cand nu ai o pana de curent care dureaza 24 de ore, suficient de lunga incat smartphone-ul sa se descarce, sau sa ramai in casa izolat din cauza zapezii. Asta iti schimba un pic perceptia despre cat de comozi suntem.

Cu toate ca magazinele sunt non-stop, simt nevoia sa ma protejez si sa imi fac provizii. Desi am mereu acces la Internet, incerc sa imi creez solutii pentru ziua in care nu voi mai avea deloc. Poate sunt filmele de vina sau Bear Grylls, poate sunt cutremurele care au devastat Italia, incalzirea globala sau penele de curent din cartier, dese, lungi si enervante, nu sunt sigura de ce, dar ma pregatesc.

Nu sunt singura. Exista un trend la nivel mondial pentru domeniu. Este evident si din succesul reality show-urilor de gen. Bear Grylls a avut 7 sezoane de Man vs. Wild.

Poate e un paradox, un raspuns la stresul vietii cotidiene, dar omul modern se gandeste din ce in ce mai mult la viata in salbaticie pe masura ce viata moderna ii ofera avantaje mai mari. Downshifting. Dieta paleo, alimentatia bio, sporturile, viata la tara, promisiuni de inceput de an legate de renuntarea la social media sau smartphones. Exista o multime de variante a exprimarii aceluiasi sentiment: ca independenta este departe de comoditate. O varianta extrema este cea in care te gandesti ca te vei lupta pentru supravietuire.

Chiar si oamenii de stiinta din intreaga lume sunt ingrijorati din astfel de motive: ca vom ramane fara apa potabila, ca suntem prea dependenti de tehnologie, ca vom trai un fel de “sfarsit al lumii”, al lumii pe care o stim cel putin, iar asta ne va forta sa ne schimbam profund stilul de viata. Iata o lista interesanta din 2013.

Forbes, The Guardian si multe alte publicatii au continut despre supravietuire.

Vali Petcu, autorul zoso.ro, a lansat un blog despre supraviețuire denumit, foarte interesant, pregatiri.com. Din nou, el demonstrează că e un creator de conținut bun și un om cu viziune de business. Nișa nu este “cuțite” sau “busole”, așa cum ar înțelege unii piața, ci un anumit stil de viață, interesul pentru sălbăticie etc.

Are domeniul “două-trei luni” și mi-a spus că a ales tema asta pentru că i se pare interesantă.

“Sunt prea puțini oameni conștienți de ce se întâmplă în jurul lor. M-ar bucura foarte tare să trezesc niște oameni cu el.”

L-am intrebat si daca vrea sa faca bani cu blogul si a raspuns ca nu. Totusi, as adauga eu, cred ca are mare potential. Este unic pe aceasta nisa foarte ofertanta.

Ca sa raman in retorica lui Vali 🙂 , voi cum va pregatiti? 

Sursa poza cutit: Shutterstock

You Might Also Like

18 Comments

  • Reply
    PareriRazlete
    25/01/2017 at 10:58 AM

    Depinde acum si de oameni. Cand traiesti in camp (la 20 de km de resedinta de judet – dar pentru primar este camp ca nu face nimic sa avem apa, canalizare, gaz) si se ia lumina cam o data pe luna si dureaza intre 12 si 72 de ore sa o repare (daca intra un prost intr-un stalp, da stai si 3 zile fara curent), inveti sa te descurci. Cred in supravietuirea celui mai pregatit si mai cred ca nevoia te invata. Daca vezi o data ca stai 12 ore fara curent, a doua oara esti pregatit. Daca nu esti, inseamna ca nu stii ce se intampla in jur si nu meriti sa supravietuiesti.

    • Reply
      andressa
      25/01/2017 at 4:50 PM

      Daca te lupti frecvent cu astfel de probleme, intr-adevar, devii un Bear Grylls. Si eu am un amic care voia sa isi cumpere generator si sa nu mai depinda de reteaua de electricitate. 🙂

  • Reply
    Anca
    25/01/2017 at 11:04 AM

    Ne uitam la Walking Dead si pentru ca ne place de Daryl am inceput sa mergem la tir cu arcul 😀

    Lasand gluma la o parte, eu personal nu am facut niciodata astfel de pregatiri. Totusi, daca stau sa ma gandesc, cred ca avem in debara suficiente provizii a.i sa supravietuim 2 persoane timp de minim o saptamana.

    • Reply
      andressa
      25/01/2017 at 4:52 PM

      Nu am vazut serialul, dar imi place genul, ma intriga tema societatii post-apocaliptice.
      Sigur, eu imi dau seama ca degeaba am mancare si medicamente in casa, e mult mai complicat de atat. Dar e un inceput. 🙂

  • Reply
    Maria
    25/01/2017 at 1:00 PM

    La mine lucrurile sunt simple. Daca e iarna pot supravietui si in frig si pot avea si apa potabila. Am invatat sa am rezerve in casa:) de muulte lucruri.

    • Reply
      andressa
      25/01/2017 at 4:52 PM

      Cool. 🙂 Poti sa si calatoresti?

  • Reply
    Simona
    25/01/2017 at 9:34 PM

    Ce-a mai interesanta experienta apropo de asta a fost sa traim timp de 2 luni aproape pe un colt de insula remote. Nu eram chiar asa izolati, dar nu eram nici aproape de civilizatie iar prin civilizatie spun un sat la vreo ora de mers pe jos, urcand un deal. Drumul de acces era si el deseori blocat si se putea parcurge doar pe jos.
    Acolo am ajuns sa apreciez enorm toate lucrurile pe care acasa le aveam la un buton distanta. Nu ca acolo era totul asa rau, aveam bucatarie, bai etc. Dovada clara ca daca vrei poti sa iti oferi conditii decente cu minim de conditii: un izvor nepoluat in apropiere fiind una dintre ele!
    Foarte tare Zoso! Am intrat pe blog si am stat ceva vreme pe acolo! Multe chestii interesante de citit!! Nu strica sa fim ceva mai pregatiti si sa ne mai desteptam putin! Ca daca pica GPS-ul ne ratacim la primul colt!

  • Reply
    Teodora
    26/01/2017 at 1:14 PM

    Acum vreun an glumeam pe tema asta, ca in caz de cine stie ce catastrofa, eu decedez rapid, ca am reserve de mancare pentru o singura zi, maaaaaaaaaxim doua 😀 Pana in present nu am schimbat cu nimic situatia si nici nu intentionez, pentru ca imi induce o stare de panica. Anyways, foarte tare ideea blogului, mai ales ca este un subiect de care sunt interesati foarte multi oameni.

    • Reply
      andressa
      26/01/2017 at 1:22 PM

      E bine sa ai mereu alimente proaspete si toata lumea stie ca nu sunt sanatoase conservele. Totusi, eu ma simt mai bine stiind ca am provizii, sunt ca furnica. 🙂

  • Reply
    supravietuireaz
    19/04/2017 at 2:29 PM

    Tematica supravietuirii nu e pentru romani. Un blog de can-can are 10.000 de vizitatori iar unul de supravietuire 10. Viata (ca) la tara ne-a facut prepperi naturali asa ca tematica de baza o stim de acasa. Si ne mai ajuta si norocul si credinta. Dar initiativa e laudabila. Felicitari si sa ai forta sa il tii in viata cat mai mult.

  • Reply
    Nautilus
    08/11/2018 at 4:16 PM

    Vine un reporteraș american să îi ia un interviu unui instructor de lupte de stradă al LAPD.

    Reporterul: – Ce ne puteți spune despre luptele cu cuțitul și alte arme albe?
    Ramboul: – Băiete… vrei să știi cum se mânuiesc? Ia o macetă și taie crengi. De dimineața până seara, fără pauză. Seara o să simți pe pielea, mușchii și articulațiile tale cum e.

    E o modă printre comentaci să se laude cum și-ar lua o căsuță la țară , să cultive și să crească ce vrea să mănânce.

    Dar, fiecare comentac luat în parte:

    – nu a pus în viaţa lui mâna pe o sapă;
    – nu a cultivat nici măcar o singură floare până acum;
    – nu ştie să lucreze lemnul, fierul sau cărămida;

    După limbaj, mulți nu ştiu să repare nici măcar o scobitoare.

    Proverbul arăbesc zice: ai grijă ce îţi doreşti, că belea mai mare decât să îţi dea Dumnezeu exact ce ai cerut nu există! 😀

    • Reply
      andressa
      13/11/2018 at 10:27 AM

      Da, e foarte adevărat ce spui. După ce mai multe generații au stat la bloc și au au vut mare confort, deși poate nu și-au dat seama, oamenii s-au trezit că nu sunt în stare sa repare cele mai simple lucruri sau să întrețină o grădină. Dincolo de ce zic eu aici cu supraviețuirea, în caz de cutremur să zicem, e și o problemă practică (trebuie mereu să angajezi un om pentru orice – desfundat țevi, găurit pereți, vopsit lemn etc), și una financiară (e scump să tot angajezi oameni!) dar și una psihologică (a nu te descurca cu nicio muncă fizică te rupe un pic de realitate, nu știu cum să explic, parcă nu ai sta la lumină naturală niciodată).

      Faptul că eu m-am apucat să îmi îngrijesc grădina, să tai, să tund, să sap, să plantez, să am grijă de mobilierul de lemn mi-a redat nu doar un echilibru în cap, dar mi-a dat abilități și cnoștințe care, nu m-aș fi așteptat, mă ajută în viața de zi cu zi, chiar dacă nu sunt grădinar.

  • Reply
    Vlad
    04/08/2019 at 6:23 PM

    Intotdeauna am urat specializarea – eu incerc sa ma pregatesc asa: ” “A human being should be able to change a diaper, plan an invasion, butcher a hog, conn a ship, design a building, write a sonnet, balance accounts, build a wall, set a bone, comfort the dying, take orders, give orders, cooperate, act alone, solve equations, analyze a new problem, pitch manure, program a computer, cook a tasty meal, fight efficiently, die gallantly.
    Specialization is for insects.”~ Robert Anson Heinlein
    Din fericire mi-am satisfacut si stagiul militar – nu ca fatalaii cu bloguri de supravietuire… am invatat sa transez un porc, vopsesc garduri de lemn, sap, plantez, fac sapun, paine, gatesc orice de la iepure la creveti, am facut un curs de tehnician maseur – sa imi pot castiga painea si altfel nu doar legat de tehnologie… acum ma intereseaza un curs serios de prim ajutor.
    Sunt curios – ce faci cu conservele care se apropie de expirare: le consumi, le arunci sau le dai la nevoiasi?

    • Reply
      andressa
      04/08/2019 at 6:45 PM

      Din fericire, au termen de expriare foarte, foarte lung. :)))

  • Reply
    Vlad
    05/08/2019 at 9:58 PM

    ???

  • Reply
    Vlad
    06/08/2019 at 1:43 PM

    Ti-ai pus filtre la chiuveta din bucatarie?
    Ai butoaie cu apa de ploaie de rezerva sau ti-ai sapat putz? Ti-ai pus panouri solare pe casa?
    Zici ca ai cutite bune… sunt full tang sau partial tang? – recomandate de Dorelutz ala – mare pilot de curse, var cu Schumacher si suparat rau pe motociclisti… ca el, marele iexpert umbla cu un Mora 163 cu semigarda, recomandat copiilor pana in 14 ani…
    Sper ca ai rezerve la unelte – stii tu – “two is one and one is none”… poate se strica vreo unealta, poate o pierzi, poate ti se fura… daca ai toporisca Fiskars-Gerber dupa mintea lui Dorelutz, mai ia una normala, suedeza, forjata – Huskvarna sau Hults Bruk, Granfors Bruks sunt pentru snobi prosti, bani aruncati… La astea poti inlocui manerul, daca se rupe… la Fiskarsul facut dupa amerindienii din epoca de piatra nu poti inlocui manerul. Doar producatorul se lauda ca e indestructibil…
    Cum stai cu supravietuirea? Stii sa tragi bine cu arcul, cu prastia?
    Conditia fizica – cati km mergi pe jos zilnic sau cu bicicleta?
    P.S. Poti raspunde pe mail, rusinoaso.
    P.S.S. Conservele au o durata de viata de 2-4 ani de obicei, secretoaso. Ia si niste MRE-uri, in caz ca nu ai.

  • Reply
    Vlad
    06/08/2019 at 1:53 PM

    Sorry, poate am fost cam dur… dar m-as bucura sa ii stiu pe ai mei mai bine pregatiti, la ce nori negri se aduna…
    Si nu mai spune de fake-ul Bear, de la canadianul Les Stroud – Surivorman ai ce invata…
    Ai vazut documentarul lui Werner Herzog – An year in taiga – parca asa se numea?
    Lars Monsen – la fel, cu Canada? Sunt superbe, ambele… sigur ii vor place si fetitei tale…

  • Leave a Reply

    %d bloggers like this: