GANDIM

Fiara din tine

Tu cand te-ai luptat ultima oara cu tine?

Sa iti vorbesti, sa te certi, sa te epuizezi, sa afli cat poti sa duci, sa iti amintesti, sa te indoiesti, sa crezi, sa iti faci cele mai dureroase reprosuri.

Credeam ca a-ti lua un an sabatic este un moft. Asta pentru ca exemplele din jurul meu erau destul de departe de concept, cocktailuri cu umbrelute, bani economisiti in 5 ani cheltuiti intr-o luna sau imprumutati. Mi se parea o lasitate. Fuga de responsabilitate. Acum cred altceva.

In ritmul vietii mele de astazi, uneori am impresia ca nu mai sunt prietena cu mine insami. E normal, nici nu am timp sa imi vorbesc si sa ma ascult in capul meu. Sunt pe pilot automat. De multe ori,  fac lucruri fara sa ma gandesc ce inseamna ele, ce semnificatie au gesturile mele, daca e important sau nu pentru mine ceva: calculez doar in termeni de “am sau nu timp”. Aproape singurele momente in care ajung la alte straturi din mine sunt cand imi pierd rasuflarea la sala.

Poate ca munca si stresul par epuizante cu adevarat, dar eu cred ca noi ca fiinte avem un instinct de conservare care ne permite sa umblam in modul “sleep”. Asa ca avem nevoie de alte lucruri ca sa ne trezim. Mai mult decat atat, avem nevoie sa ne cunoastem mai bine si sa ne “imblanzim” spiritul. Cu cat imi cunosc mai bine limitele fizice si incerc sa le depasesc, cu atat ma simt mai stapana pe mine.

As vrea sa plec intr-o expeditie ca-n “Wild”, chiar daca nu am suferit o tragedie si nici nu ma aflu intr-un punct de rascruce in viata mea (sau poate ma aflu, dar inca nu stiu asta). As vrea sa imi fie cald, frig, foame, sete si sa ma doara corpul, atat cat sa imi aduc aminte ce inseamna sa fii in viata si cat de usor este uiti asta. As vrea sa simt pe pielea mea nevoile primare astfel incat sa scap de toate grijile si obsesiile omului metropolitan. Abia dupa aceea cred ca pot sa fiu (din nou?) un om rabdator, intelept, generos.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca o stare de echilibru, o stare de bine din toate punctele de vedere, fizic si psihic. Cu alte cuvinte, chiar daca nu suntem bolnavi, putem sa nu fim sanatosi.

Intr-o revista am citit ca de sanatatea coloanei vertebrala trebuie sa ne ingrijim. Este un mod de a-ti proteja intregul corp. E o abordare holistica: diabet, obezitate, musculatura dezvoltata asimetric. De toate trebuie sa te feresti. Asa ma gandeam si eu. In general, coloana vertebrala e cea mai importanta.

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Mara
    15/04/2016 at 8:06 PM

    E destul de greu sa gasesti un echilibru intre corp si minte, sa zic asa. Daca il gasesti e destul de greu sa il mentii. Cred ca sportul ajuta, asa cum ajuta si meditatia, depinde destul de mult insa pentru ca fiecare om e diferit. E greu sa te cunosti cu adevarat si cred ca tocmai asta e rostul vietii: sa traim si sa ne cunoastem!

  • Reply
    Elena
    15/04/2016 at 10:43 PM

    Interesanta abordarea. Insa nimeni nu spune ca omul nu a fost creat, facut, asamblat pentru a munci robotic. Omul nu este o masinarie programabila care sa faca ceva zilnic de la 9 la 18. Avem nevoie de pauze, avem nevoie de zile de relaxare. Si nu ma refer la concediu, ca nu suntem acumulatori. Ma refer la zilele alea cand stai si doar culegi rodul si il mananci. La momentul acela cand te bucuri de rodul muncii tale si cand nu tipa nimeni ca te da afara, ca iti taie din rod si ca ramai pe drumuri daca nu duci rodul acasa la schimb pe chirie. Acum, ma crezi ca tin fiara in frau?

  • Leave a Reply