IUBIM

Mirosul amintirilor fericite, dar și greu de dus. Începutul vieții de mamă

Se spune că părinții își pot recunoaște bebelușul după glas din o mie de plângăcioși. Cu mult înainte ca ei să poată vorbi. Acel “uaaaa” e unic pentru fiecare dintre copii. Eu cred că e valabil și pentru mirosul pielii lor. Când am îmbrășițat-o prima oară pe fetița mea, cam la o oră de la naștere, mi s-a părut că miroase a vanilie.

Nu pot uita primele zile după ce ea a venit pe lume. Am născut-o la fix 6 și 5 minute, după 35 de minute grele în sala de nașteri, iar primul contact, când medicul a pus-o direct pe mine, urlând, a fost… amețitor. Nu puteam să cred că ființa aia care urla și dădea din picioare, a fost o mare luptătoare din prima clipă, era fiica mea și că urma să îmi spună cândva “mamă“.

(o poza de cand Eva avea 3 luni)

În rezervă, unde mi-au adus-o asistentele împachetată frumos, vă mărturisesc că voiam doar… să o dezbrac. Să o analizez. Să îi văd fiecare bucățică de piele, fiecare degetel, genunchii, coatele, urechile, totul mi se părea ideal. Savuram momentul băiței pentru că o pipăiam și o mângăiam în voie. În rest, o țineam la piept și o miroseam.

Când am ajuns acasă, am fost atât de încântată. Mama îmi făcuse o surpriză, îmi curățase toată casa pentru că eu am plecat la maternitate pe grabă, când m-au apucat contracțiile, așa e cu nașterea, nu e programată. Casa mirosea a curat, totul strălucea, inclusiv mobila albă, nou-nouță, pentru fata mea. În bucătărie mă așteptau mâncărurile mele preferate, miroseau delicios, mi-era poftă de o mâncare bună după 3 zile de stat în spital unde se servea mai ales supă fără niciun gust și pilaf cu de toate.

Doar că nu simțeam doar fericire, vă spun sincer. Aveam sentimente amestecate. Când simt mirosul acela de casă aerisită, cu podele abia spălate și mobilă șterasă cu ceară pentru lemn, și acum retrăiesc acele momente de confuzie. O viață nouă. Uneori începuturile ne sperie, nu?

Eram atât de fericită, și totuși foarte temătoare, mă simțeam singură. Cumva era prima oară când conștientizam că orice ar fi, oricum va fi, de mine va depinde întotdeauna cel mai mult copilul meu. E o responsabilitate mare, copleșitoare. Citisem atâtea despre sarcină și naștere, dar despre ce înseamnă viața cu un nou-născut… nu prea știam nimic. Și mi-era tare frică.

Au urmat atâtea multe momente frumoase, băile, seara, și plimbările mele cu căruciorul erau printre preferatele mele. În noiembrie, când ea avea 5 luni, iar vremea nu mai era prietenoasă deloc, continuam să mă plimb câte 4 ore pe zi, uneori prin ploaie, la 5 grade, doar pentru că ei îi plăcea, iar eu voiam să văd cerul, să simt mirosul iernii care vine, și apoi să mă bucur de căldura reîntoarcerii acasă.

A fost o perioadă în care am devenit mai atentă ca niciodată la alimentație și la sănătatea mea și a copilului, până atunci luam lucrurile cum sunt. Curățenia casei și a noastră a devenit o prioritate. Un obicei pe care l-am căpătat a fost igiena nazală. Nu eram conștientă de cât de importantă este. Caloriferele uscau aerul, știți cum e iarna în locuințe, și aveam mereu nasul uscat. Aveam grijă de copil la indicațiile pediatrului, dar de mine nu știam că trebuie să am la fel de multă grijă.

Nasul nostru funcționează ca un filtru pentru microbi și impurități, doar trăim într-o lume atât de poluată, dar ca să funcționeze bine trebuie și el curățat foarte delicat. Igiena nazală ajută la menținerea sănătoasă a nasului, ceea ce poate preveni răcela, gripa sau otita.

O soluție este curățarea zilnică a nasului cu apă de mare. Dintre toate produsele cu apă de mare, Nosette Classic  are cea mai pură apă de mare, fiind apă extrasă din Marea Adriatică, una dintre cele mai curate mari din lume. De asemenea, față de alte produse, este 100% natural pentru că are 100% apă de mare.

Ca să îmi intre în reflex la fel ca spălatul mâinilor sau periajul dinților, eu țin spray-ul Nosette Classic în baie, lângă celelalte produse pe care le folosesc zilnic. Îl văd și îmi aduc aminte. Și fiica mea mă vede și știe deja că acela nu e un medicament, ci un produs care ne ajută să ne păstrăm sănătatea și mirosul, obiceiul e firesc la fel ca spălatul corpului, aspirarea covoarelor sau aerisirea casei.

Am povestit și în acest video cum m-am simțit la întoarcerea din maternitate. Vă mărturisesc, am fost foarte tulburată de amintiri și mi-a fost un pic teamă să spun tot ce gândeam. Toată lumea se așteaptă la amintiri roz, frumoase, dar uneori sentimentele sunt amestecate și viața ne ia și pe noi prin surprindere, nu-i așa?

 

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply
    Miruna
    05/12/2018 at 2:49 PM

    Uite, fix același lucru îl zicea și mama, că îmi putea recunoaște plânsul dintr-o mie, dar mie nu mi s-a întâmplat. Și acum, dacă sunt într-un magazin și cineva strigă mama, tresar, crezând că e copilul meu. Și vorbește!!! 🙂

    Or avea mamele de fete ceva mai special 🙂 un simț al mirosului mai dezvoltat 😛

    • Reply
      andressa
      05/12/2018 at 3:48 PM

      Cum nu-l recunoști? Adica si eu raspund de cate ori striga cineva “Mama!” dar când plângea Eva știam că e ea mereu, urla cum numai ea urlă. :))))

    Leave a Reply