Pentru mine Craciunul inseamna bucurie, dar si stres. Haos! Imi pare rau ca sunt Grinch si stric atmosfera, dar ma ingrozesc cand stiu ce aglomeratie este la magazine si ca a cumpara o paine devine proba de anduranta demna de olimpiada. Traficul din luna decembrie este ca o pedeapsa, e clar ca nimeni nu a fost cuminte. Toti soferii sunt nervosi, lumea injura, parcheaza lumea in mijlocul strazii, cum apuca. Si stati ca inca nu a nins mult! Sa vezi atunci prapad. Copiii sunt vesnic raciti, factura de gaze e mare, afara e frig de innebunesti…
Cel mai memorabil Craciun? Uite aici o amintire emblematica. Acum cativa ani. 23 decembrie, ora 10 seara. Muncitorii puneau inca parchet, caldura nu mergea, erau 5 grade in casa, iar copilul era impachetat intr-un combinezon foarte gros, i se mai vedea doar nasul, desi era totusi in sufragerie. Mama si soacra stateau zgribulite pe canapea, fusesera invitate la masa, dar cine sa manance in frigul ala si cu muncitorii pe cap? Vecinul a dat buzna peste noi, ca doar usa era deschisa, nu?, sa ne zica sa nu mai facem galagie la ora aia tarzie. A urmat o ploaie de injuraturi la adresa lui, omul a plecat, iar eu i-am dat afara in 10 secunde si pe muncitori, satula sa stau intr-un santier, am inchis usa si mi-am dat seama ca asta inseamna ca si pe 24 decembrie o sa am aceeasi atmosfera. A urmat sa aflu ca scurgerea de la baie era facuta anapoda si toata apa de la dus se ducea in dressing. Pana la ora 1 am strans apa de pe parchet.
O sa ziceti ca nu ala e Craciunul, de fapt. Bine, nu pui parchet in fiecare an, dar tot ai de facut tone de cumparaturi, faci curatenie si ordine, ai musafiri, obosesti. Peste asta, mai vine si treaba cu cadourile. Presiunea adica.
E minunat, se aud glasuri de copii. Ma rog, eu vad numai liste in fata ochilor. Avem Secret Santa pana si la gradinita! Copil, parinti, cumnati, veri, matusi, vecini, educatoare, nasi, fini, prieteni – cineva trebuie sa ia cadouri, nu? Nu stiu in ce sedinta s-a stabilit, dar eu sunt responsabila cu asta. Si desi incerc sa fac o traditie din asta, nimeni nu are un wishlist pus undeva, pe wall pe Facebook – ar fi ideal! Ce mi-ar usura viata! Asa insa, caut pe Internet din vara pana in decembrie (ca doar nu o sa ma calc in picioare prin magazine) si pun bookmarks cand vad lucruri care imi plac. Cam in perioada asta le comand, iar ele vin acasa, impachetate frumos, gata de pus sub brad. Uite asta mi se pare mie deja ca face Craciunul mai frumos. Mai putine de facut pentru mine.
Anul acesta am facut comenzi de la iLUX, un magazin specializat in cadouri unde am gasit mai multe lucruri de calitate buna si cred ca o sa am succes cu ele. Unul din ele este o trusa profesionala de manichiura, ceva ce orice doamna apreciaza. Intotdeauna mi s-a parut important ca un cadou sa fie util, iar o o astfel de trusa nu poate lipsi din baia unei femei (trusa poate fi purtata si in poseta insa). Cred ca mama mea o va adora.
Mi-a placut si agenda din piele, ceva ce poate fi daruit si unei femei, si unui barbat. Stiu ca toata lumea noteza pe telefon aproape orice in zilele noastre, dar noi, astia nascuti inainte de 2000, inca mai scriem si cu pixul, ba chiar si cu stiloul! Pentru o lista “offline” de cadouri sau notite intr-o intalnire ai nevoie de o agenda. Asta e una superba. Un corporatist din familie va aprecia.
Apropo de asta, cel mai greu mi se pare sa iau cadouri pentru barbati. Ei zic ca nu sunt pretentiosi, dar par cel mai greu de multumit. Cu un portofel nu dai niciodata gres, zic eu, si pentru ca in cativa ani se uzeaza, poti face din daruirea lui o traditie cincinala.
Tot pentru barbati, mi se pare inspirata ideea cu o cutie de ceasuri si butoni. Toti au asa ceva, chiar daca nu poarta des butonii. De ce sa ii tina in cutia in care i-au cumparat? Asa fac majoritatea, nu? Eu zic ca e un cadou foarte potrivit mai ales pentru ca ei singuri nu si-ar cumpara asa ceva.
Poate ca asta e definita cadoului perfect: ceva frumos ce singur nu ai cumpara niciodata.
Si cu toate ca Mos Craciun ar trebui sa ne surprinda pe toti, eu una incalc regula in fiecare an si imi cumpar ceva ce imi doresc mult. Asta ma face sa uit de presiunea de a-i multumi pe altii, de aglomeratie si de frig.
9 Comments
Miruna
13/12/2016 at 12:15 AMda, măi, așa e. Și Horațiu și tata își țin butonii în cutia în care i-au cumpărat!
Alina Smaranda
13/12/2016 at 9:14 AMHai mai că nu-i dracu’ atât de negru, totuși e Crăciunul…..știu ca ne dăm peste cap cu gătitul, curățenia,cadourile etc,dar totuși e ..CRĂCIUNUL!
andressa
13/12/2016 at 10:06 AMDa, asa e, o perioada a bucuriei, dar pe mina ma oboseste presiunea de a rezolva tot ce avem de facut luna asta pana pe 20 decembrie, cumparaturile isterice, aglomeratia din saloanele de infrumusetare…
Roxana
13/12/2016 at 10:04 AMEu nu ma dau peste cap cu gatitul, ca nu gatesc nimic, nici curatenia nu va fi cine stie ce, macar cadourile sa fie cu mai multa bataie de cap, sa simt si eu ca ma strofoc, ca altfel nu e bine, daca e totul prea simplu. Merci pentru idei!
andressa
13/12/2016 at 10:07 AMCu placere! 🙂
Nico
13/12/2016 at 11:04 AMPentru sot e cel mai greu sa ma decid in privinta cadoului. Insa de ceva ani stau “on the safe side” cumparand clasice, asa cu si tu ne-ai recomandat. Trebuie sa recunosc ca acea cutie de ceasuri a fost super apreciata, la fel ca si un parfum bun. Agenda o primeste anul asta:)
Mirela
14/12/2016 at 9:35 AMNu m-as fi gandit niciodata la o trusa de manichiura, nu stiu de ce, dar e o idee super pentru nasa mea! Stii, cred ca atunci cand cautam un cadou, de fapt trebuie sa ne gandim noua ce ne-ar placea sa primim. Si problema e pe jumatate rezolvata. Si eu m-as bucura la o cutie de bijuterii din piele sau o trusa de manichiura sau o geanta sau un portofel frumos.
Ionut Adam
14/12/2016 at 9:38 AMMereu femeile se plang ca e greu sa le iei barbatilor cadouri, dar mie mi se pare exact invers! Unui prieten ii pot oricand lua o sticla de vin bun, in schimb unei femei e mult mai greu. Ziceti voi ca e usor, dar eu nu pot sa ii fac cadou unei femei o crema, chair daca stiu ca o foloseste. Si nici un parfum, ca nu stii ce gusturi are.
Prefer si eu sa iau accesorii, nu prea poti gresi cu asta. Si daca e o doamna eleganta, poti lua si accesorii de masa, cum vad ca au si pe site, o doamna apreciaza accesorii decorative.
Ma rog, in principiu tot e greu.
Cristina
14/12/2016 at 9:43 PMCraciunul este sarbatoarea mea de suflet. Gatesc pentru ca imi place si pentru ca vreau ca la mine in casa sa miroasa a cozonac, sarmale, turta dulce, placinta cu mere, friptura, carnati (pe care-i facem in casa, eu cu sotul) piftie, cornulete. Imi planific totul din timp, atat meniul cat si cumparaturile. Imi fac aluaturile din vreme si le tin la congelator. Imi planific ordinea in care incep sa gatesc tot ceea ce am pus pe lista, pentru ca ziua sunt la serviciu, totul se gateste seara si noaptea si in Ajun. Curatenie…fac permanent si o data pe luna, una dintre camere intra pe rand in curatenie generala (din aceea amanuntita…la punct si virgula, cum se zice). Cadourile sunt si ele programate din timp si in general, pe parcursul anului fac tot felul de dulceturi, siropuri pe care le ofer in dar de Sarbatori. Parintilor, care sunt pensionari si au pensii mici, Mos Craciun le aduce in dar o aprovizionare. Sotul meu este genul foarte pragmatic, astfel ca isi allege singur cadoul si eu contribui la fericirea lui. Copilul e si el chestionat din timp si fiind mai mare isi strange bani pentru diverse minunatii la care contribuim si noi pe pos de “Mos Craciun”. Chiar si asa sub brad ne mai punem si mici atentii (ciocolata preferata, vinul preferat, o carte, etc). Cel mai important cadou suntem noi, ceea ce insemnam unul pentru altul si amandoi pentru copil.