In za city

Azi m-am vazut cu Andrei Gheorghe.

Dar, ca intr-un film american cu Adrien Brody (the sexiest guy alive, btw!), am inceput cu sfarsitul si va trebui sa cititi pana la sfarsit acest post ca sa aflati ce si cum.

Ieri am vorbit cu B. (pe care l-am cunoscut in Polonia – chiar inainte sa ma intorc acasa – pentru ca si el era student Erasmus acolo, numai ca la alta facultate) sa mergem la film. Am mai fost la festival miercuri cu Tina (bloggerita din 2003, momentan prezenta ca guest blogger la Subiectiv si scrie des pe renegade radio) si cu Anca (pe care am cunoscut-o ca cititoare a blogului meu) si am vazut un film de Kim Ki Duk – Time – si Dave Chapelle’s Block Party (recomandat doar daca va place si rap-ul si Dave Chapelle). Ieri insa am vazut o jumatate de film care nu ne-a placut (QUELQUES JOURS EN SEPTEMBRE) si am mers la La Mama.

La “la mama” am mancat bine mersi (ostropel, multumesc de intrebare) si cred ca B. era sa faca un atac de panica. Oricum noi ne-am cunoscut intr-o perioada in care amandoi eram convinsi ca vom muri in chinuri groaznice si ca deja organismul nostru cedeaza. Vorba lui Patric, o sa mooor! Dar cred ca avea totusi doar o alergie. Nu sunt sigura. Nu era in apele lui. Revenind la poveste.

Pe drum inspre “La mama” si la intoarcere am trecut pe langa o carciuma de fite nou aparuta cu… canapele in strada. Eu m-am minunat si am ras ca un copil care vede zapada prima data. B. se minuna de mine, nu de carciuma: “Ce e ciudat? La Paris sunt multe carciumi cu mese pe strada!” – “Da, am raspuns eu, dar sunt mese si scaune, nu canapele pe strada!”

Sa vad canapele si fotolii pe trotuar ma duce cu gandul strict la persoane evacuate. Lipseau numai sifonierele! Ce-i drept, oamenii de la aceasta carciuma nu aratau a persoane fara locuinta, dar orisicat! M-am minunat si sunt convinsa ca ma voi tot minuna de acum incolo tot traind si vazand lucruri.

Azi (s-au mai intamplat lucruri si acasa, dar ma limitez la in za city) am fost sa-mi iau bilet la Tori Amos. Am pe randul 5, la mijloc. Nu inteleg, Stingo, de ce nu ti-ai luat si tu mai in fata! In sfarsit. Ne-am bucurat ca am gasit locuri asa de bune. As fi zis ca a fost o zi proasta, in functie de ce s-a mai intamplat, dar stati sa vedeti! Mi s-a facut rau pentru ca m-am vazut cu un ex (despre care nu eram sigura ca mi-e ex, sau oricum, mi-e ex recent) cu altcineva. Dar apoi m-a sunat o prietena sa vada ce fac si a venit sa ma vada, simtind ca nu mi-e bine. Si am mers astfel in trei (cu inca cineva – my hero! – care ma invitase de ceva timp) la o expozitie de arta digitala.

Evenimentul a fost foarte tare din mai multe puncte de vedere:

• free drinks (am promis unei persoane de la organizare ca nu voi lauda evenimentul pentru asta, dar cand bei 3 campari pe gratis si mult vin, e greu sa mai vezi copacii de padure!)
• exponate nemaipomenite (aratau bestial si costau intre 700 si 4500 lei noi – preferatul meu era doar 700! Glumesc cu doar, desigur. Nu am bani nici sa trec strada. Dar faine exponate, jur!)
• organizatorii foarte prietenosi (ne-au povestit despre exponate si despre tehnica de imprimare si nu pareau sa se plictiseasca desi cred ca spuneau a zecea oara povestea)
• m-am vazut cu cei de la oricum (Octav, Cosmin, Andreea)
• l-am vazut pe un tip pentru care aveam o pasiune (dar sunt convinsa ca are alta orientare sexuala)
• m-a sunat Adi de la Cluj si mi-a zis ca e foarte fain la intalnirea cu bloggerii ardeleni
• la expozitie era si Andrei Gheorghe (si am vrut sa facem poze cu el langa un tablou si apoi cu mine langa acelasi tablou ca sa trucam poza si sa radem de rezultat, dar nu bausem destul ca sa facem asta.)

Si uite asa ati aflat cum m-am intalnit eu cu Andrei Gheorghe azi.