Oare se poate sa nu mai iubesti?
Daca iubesti intr-adevar, iti trece vreodata? E ca intrebarea aia pe care am pus-o de mai multe ori pe aici: daca te intorci, nu-i asa ca de fapt n-ai plecat niciodata? Asadar, reformulam: daca pleci, nu-i asa ca de fapt nu ai fost niciodata acolo? Cel mult ai vrut asta sau ai avut convingerea ca esti prezent. Cand colo, erai absent, absent, absent.
Ma intreb asta dupa ce am citit pe un blog foarte misto al unei tipe foarte misto ca fostul iubit nu o mai iubeste si deci nu e cale de impacare intre ei. Pai, a iubit-o ca lumea, fierbinte, adanc si apasat vreodata daca la un moment dat si-a dat seama ca e in cu totul alt loc decat ea? (la figurat si la propriu, ca nu mai locuiesc impreuna, of course.) Eu zic ca nu. Daca nu-l tarasti dupa tine pe celalalt sau nu te tarasti tu dupa celalalt, dupa caz, usor sau greu, dupa caz, ca sa fiti mereu impreuna, atunci tu de fapt nu te-ai gandit niciodata la “amandoi” ci la tine. Si uite asa te trezesti dupa un timp ca spui ca-n filme “nu te mai iubesc” cand de fapt vrei sa spui “nu te iubeam, dar acum nici macar nu te mai plac. pa.”
47 Comments
Carmen
28/07/2009 at 2:50 PMyou’re so right 😀
laura
28/07/2009 at 3:43 PMpentru mine sa iubesti cu adevarat inseamna dragoste neconditionata. care in real life vine la pachet cu conditii si alte sentimente mai putin placute cum ar fi gelozie, frica s.a, dar intr-o situatie de criza e util sa separi sentimentele si sa intelegi daca ceva te dranjeaza pentru ca iubesti sau pentru ca ai un ego cat toate zilele.
cred ca daca iubesti cu adevarat e pentru toata viata, for ever and ever and then some, insa la un moment dat s-ar putea sa nu mai vrei sa fii acolo. si nu vad nimic in neregula cu asta (of, e lunga discutia asta..)
iar daca ai un angajament de a fi acolo for ever and ever si la un moment dat te razgandesti.. well.. asta e cu totul altceva 🙂
andressa
28/07/2009 at 4:15 PM@laura,
cred ca exista “nu te iubesc, acum nici nu te mai plac”, la fel cum exista “te iubesc, dar nu te plac.” :))
e normal sa vrei sa-l strangi de gat uneori pe celalalt. poate chiar il parastesti pentru ca face niste lucruri inadmisibile (te bate, te insala, te face sa suferi etc), dar asta nu inseamna ca nu-l mai iubesti.
cam incurcat, nu stiu daca m-am facut inteleasa 🙂
Oana
28/07/2009 at 4:22 PMuneori exista si varianta ca nu poti sa te intorci daca nu ai plecat (sau cum te intrebi si tu, pleci pentru ca nu erai de fapt acolo, asa ca daca te intorci mi se pare o alegere mai importanta decat daca nu ai fi plecat niciodata)
si ma mai intreb daca iubesti, e oare o dovada de iubire sa l tarasti pe celalalt dupa tine, sau sa te tarasti tu dupa el?
Simple
28/07/2009 at 4:26 PMHai ca nu e chiar asa, insa dragostea, ca si tenul, are diferite forme in functie de varsta. Nu cred ca nu ai simtit tu, sau altii la 14, 16, sau 18 ani ca esti indragostita lulea de iubirea vietii tale, urmand sa descoperi mai tarziu ca din nou, esti indragostita de…un altul. Ideea e ca iubim cu totii si doar daca intre timp descoperim o alta iubire, nu inseamna ca ceea ce lasam in urma a fost fals sau fara substanta. Eu personal refuz sa cred ca insurat fiind acum cu cea pe care o iubesc cu adevarat, m-am lepadat de iubirile mai vechi, sau ca la vremea respectiva nu iubeam. Ba, iubeam, insa cu sufletul si inima de atunci.
Personal cred ca iubirea adevarata e oricare iubire, indiferent de varsta, pentru ca daca simtim ca iubim, atunci chiar asa si e. Ce conteaza ca avem 5 sau 25 de ani? Tot iubire e, iar de cea adevarata cred ca poti sa vorbesti doar pe patul de moarte, pentru ca pana atunci, nu stie nimeni ce ne rezerva viitorul.
botesteanu
28/07/2009 at 4:28 PMnu iti trece, dar afli lucruri noi. nu stiu ce blog, nu stiu ce tip, nu stiu ce iubire. dar nu e un angajament, relatia e dinamica, iar mie mi-e frica de asta in fiecare zi.
la urma urmei… se intampla ceva care-l pune in alta lumina pe celalalt. daca se schimba toate astea, de ce ar ramane sentimentele conform contractului?
andressa
28/07/2009 at 4:30 PM@Oana,
intram intr-o noua zona filosofico-cheesy 🙂
E drept ca “a tara” are o conotatie negativa, il si vezi pe un indragostit cum isi duce iubita de par pe strada sau viceversa :)) dar eu voiam sa spun folosind acest cuvant neprietenos ca nu intotdeauna a merge impreuna e un lucru placut si dulce, uneori asta inseamna sa tragi de iubit(a) sa mearga cu tine la cursuri de dans si la sala sau sa-i suporti cuminte gusturile.
Contrar parerii “if it’s meant to be, it will be”, merge totul ca uns daca e asa cum trebuie, eu zic ca unele chestii trebuie potrivite cu mana. 🙂 (vorbesc urat penrtu ca sunt porno-bloggerita, remember?) 😛
andressa
28/07/2009 at 4:47 PMomg, la acest subiect cheesy comenteaza si baieti. 🙂 ce dragut!
@botesteanu,
cred ca iubirea de care vorbesc nu tine de acele lucruri care se schimba in timp si nici nu depinde de lucruri pe care le poti afla. Vreau sa spun ca in nici un fel nu se poate schimba felul in care te face sa te simti cineva, daca afli ca acel cineva a furat sau a ucis :)) ok, asta s-ar pueta sa te inspaimante putin! sau poate nu.
sunt absolut de acord ca relatia e dinamica insa. asa cum vreau sa-i raspund si lui Simple, mai jos.
@Simple,
da, dragostea are diverse varste, ca o fiinta vie. Nu am aflat asta inca pe pielea mea, dar cred ca artificiile devin pocnitori, dupa 10-20-30 de ani de iubire. Totusi n-as zice ca sentimentul dispare. Suntem de acord in aceasta privinta.
Cat despre iubirile mai vechi… eu zic asa: daca ele sunt foste, nu actuale, inseamna ca ceva s-a intamplat. Fie nu era iubire, fie e inca iubire, chiar si dupa despartire. Intelegi ce vreau sa spun? Am I making any sense? 🙂
Raluca Hippie
28/07/2009 at 4:52 PMOn the other hand… oamenii sunt al naibii de inconsecventi.
botesteanu
28/07/2009 at 5:05 PM@andressa,
subiect cheesy, baieti cheesy, diferite stari de spirit si chef de citit pe net.
adevarul e ca nici eu nu cred ca trece, in termeni absoluti. acolo, pe moment… cred ca te simti in toate felurile si zici “nu te mai iubesc” pentru ca asta iti doresti. apoi o tipa foarte misto scrie pe blogul ei foarte misto…
DMS
28/07/2009 at 8:19 PMIubirea nu o s-o intelegem niciodata. Ea e mereu altfel, mai tare de fiecare data cand iubesti din nou.
Vorbesc din propria mea experienta. Mereu am iubit 100%, am fost implicat 100%, iar cand a aparut dezamagirea… a fost 100%…
Ina
28/07/2009 at 9:02 PME frumos si limpede ca matematica ce spui tu aici, dar eu una nu cred ca teoria asta dihotomica a iubirii e aplicabila in viata reala. Ar fi totul prea usor daca ar fi asa. 🙂
In loc sa-ti fac o apologie a iubirilor trecute, iti pun o intrebare: daca ieri a plouat “fierbinte, adanc si apasat”, dar azi e soare si nu se mai vede nicio urma a ploii, inseamna ca ploaia de ieri n-a existat? 😉
silvia
29/07/2009 at 8:42 AMeu nu cred ca e asa. poti sa iubesti cu patima si, la un moment dat, sa nu. daca-mi zice cineva ca eu nu l-am iubit pe fostul meu prieten cu care am fost impreuna 6 ani, nu stiu ce as fi in stare sa fac. daca-mi zice cineva ca inca-l mai iubesc, as rade cu gura pana la urechi. pur si simplu… l-am iubit, iar la un moment dt nu l-am mai iubit. nu conteaza cine dintre noi doi a plecat. a venit acel moment in care noi nu ne-am mai iubit. si de atunci am mai iubit de doua ori. si sunt convinsa ca e iubire in toate cele 3 cazuri.
eu nu cred ca e vorba de consecventa/inconsecventa; cred ca iubirile sunt acolo cand trebuie sa fie si mai ales cat trebuie sa fie. sunt niste lucruri care se intampla cu un scop. si cand e sa nu se mai termine, inseamna ca esti si tu pregatit(a) sa ai ceva in viata ta care nu se va mai termina.
raducu
29/07/2009 at 10:02 AMtoata lumea are impresia ca iubirea dureaza o vesnicie. intrebati-va bunicii daca se mai iubesc. vor spune ca da. dar, de fapt, este vorba de obisnuinta si de nevoie. atat. perceptia iubirii in ziua de azi este altfel decat ceea ce era acum ceva vreme. dragostea este o iluzie. iubesti o imagine. cand imaginea se deformeaza, ajungi nu sa nu o mai iubesti ci sa sa iubesti alta imagine. nedeformata…
evergreen
29/07/2009 at 11:57 AMA…. aaaa… asa am ramas ca (normal) ca m-am intrebat si eu daca am iubit fostii. Aaa…
Da, dar nu suficient cat sa ne taram impreuna si sa ne fie bine.
Si nu stiu daca-s capabila sa iubesc vesnic sau macar constant. Mie-mi sare tandara si se sting sentimente azi si maine te iubesc la nebunie… e firesc, huh?
oare de ce?
29/07/2009 at 12:13 PMDragostea e perisabila, iubirea nu e… Starea de indragosteala nu tine mai mult de 3 ani, si de acolo ramane sa fie substituita cu altceva… trebuie sa te reinventezi si nu sa tarai dupa tine pe X, doar ca e din dragoste. Eu nu sunt de acord cu taraitul din dragoste, mi se pare cea mai mare amageala posibila, pt ca tu defapt nu iubesti omul pe care il ai pt. ceea ce este ci pt. ceea ce ar putea fi el, pt potentialul lui in care crezi, investesti si il tarai dupa tine… Iar cand te trezesti la realitate, dupa atata tarat din dragoste, si modelat cu mana ta, el nu doar ca nu se autodepaseste, ci iti dai seama ca el ‘nu te mai iubeste’, oare de ce?
MG
29/07/2009 at 7:26 PMNu, iubirea aia adevarata, devoratoare, nu trece niciodata. Nici dupa despartire, chiar daca tu ai fost cel care a plecat primul. Motive sunt cu miile, dar dupa ce le-ai rumegat pe indelete, dupa ce-ai slabit 15 kile de ti s-au adancit ochii-n cap, dupa ce-ai plans hectolitri, intelegi ca omul ala va ramane pe veci in tine, indiferent cat de mult ai suferit pentru el. Adica mie mi se pare ca trebuie sa-ti faca ceva ingrozitor de nasol ca sa nu-l mai iubesti, daca intr-adevar l-ai iubit vreodata, ceva gen adulter, violenta, infractiuni. Acu’ depinde de fiecare ce face dupa ce-a rumegat – incerci sa-ncalzesti ciorba, cu riscul sa ajungeti din nou la motivele care v-au despartit, ori iti continui viata stiind ca nimic din ce va urma nu va mai fi la fel de intens?
R
29/07/2009 at 8:45 PMDaca ajungi la un moment dat sa spui ca nu il mai iubesti pe celalalt, inseamna ca tot timpul petrecut alaturi de persoana iubita a fost doar o iluzie. Ti-ai dorit sa iubesti cu adevarat dar n-ai facut-o.
Iubirea adevarata nu se stinge, ci se intensifica odata cu trecerea timpului. Multi dintre cei ce candva s-au iubit, ajung sa se urasca.
Si atunci ma intreb.. Ce s-a intamplat cu iubirea?
Alter Ego Blog
30/07/2009 at 10:49 AMDepinde cum privesti lucrurile… cu timpul iubirea se aseaza, se sedimenteaza si poate nu e atat de tumultoasa ca la inceput, iar daca a mai ramas ceva din ea iti poti da seama doar la momente cheie, poate chiar critice uneori…
Laly
30/07/2009 at 12:08 PMEu chiar cred ca iubirea moare. In aproximativ doi ani. Si daca nu e inlocuita de respect si prietenie, relatia se duce pe apa sambetei. Nu poti trai la intensitate maxima toata viata, dar acolo unde a fost iubire si oamenii sunt asemanatori in dorinte se naste legatura adevarata. Iubirea n-are nimic de-a face cu asta.
kaLoo
30/07/2009 at 12:57 PMGreu, foarte greu in situatii din astea!
Preda Iulian
30/07/2009 at 1:36 PMCat trebuie sa mai asteptam ca pe strada sa nu mai auzim fel si fel de porcarii spuse de niste dezaxati? Intra pe http://www.momentevesele.ro si citeste pamfletul in versuri “Era tot ce ne lipsea “
Preda Iulian
30/07/2009 at 3:34 PMDe ce fac politica numai cei cu bani?? De ce nu poti obtine un post inalt daca nu cotizezi la un partid?? Intra pe http://www.momentevesele.ro si citeste pamfletul in versuri “Adio sperante” te rog !! Personajele sunt pur imaginare
sim
30/07/2009 at 4:57 PMma regasesc in cazul de fata – cand dupa mai multi ani, el nu ma mai iubeste, dar parca nu-mi vine sa cred ca nu m-a iubit niciodata, dar e posibil (desi ar fi prea de tot).
rezonez cu “oare de ce”, dar si partial cu “MG”. cred ca iubirea adevarata nu dispare niciodata, dar poti la un moment dat sa alegi un alt drum. acum consider ca e important cum te desparti, cata grija, respect si compasiune ii arati celuilalt, asumandu-ti si tu ca n-a mers. dar in trecut nu am facut acest lucru, asa ca de ce sa pretind asta? ce putem face este doar sa (ne) iertam ca n-a mers…
Suminona
31/07/2009 at 12:01 PMdragoste… nu exista … exista totusi , toleranta , intelegere , prietenie , … si indragosteala 😀
Odd no ?
andressa
31/07/2009 at 1:11 PM@sim,
imi dau seama ca mi-e greu sa judec lucrurile astea la 25 de ani, cand cea mai lunga relatie pe care am avut-o a fost de la 18 la 21 de ani, o varsta la care nu te prea gandesti la viitor… Vorbesc din carti adica 🙂 Si, culmea, desi pe acel prim prieten l-am parasit eu spunand ca nu il mai iubesc, cand ma gandesc la situatia pe care o descrii tu mai degraba ma pun in situatia celui parasit si ma infurii! Cred ca mintea mea de la 21 de ani nu stia exact ce s-a intamplat si am explicat si eu cum am putut faptul ca nu putem fi langa cineva cu care nu mai aveam mai nimic in comun (la 18 ani, asta era ok, la 21 de ani incepea sa devina o problema).
Dar la varsta de acum imi pun altfel problema: vreau sa construiesc ceva cu persoana de langa mine si, luand ca model cupluri pe care le-am vazut cand eram copil, mi se pare lasitate sa pleci de langa cineva dupa mult timp cu scuza “nu te mai iubesc”. Vreau sa spun ca sunt convinsa ca si in cele mai fericite cazuri pasiunea se duce, intervine rutina, mereu va fi mai atractiv si mai palpitant sa cunosti pe cineva nou decat sa speli lucrurile celuilalt, dar e si o chestiune de alegere sa te asezi langa cineva. Sigur, daca esti cu adevarat nefericit, ghinion! Dar daca singura ta problema e ca te-ai cam plictisit (ca de fapt despre asta e vorba) atunci esti un carnat egoist pe care o sa-l muste karma de fund atunci cand ii e lumea mai draga, probabil vei fi parasit de singura persoana de care nu te-ai plictisi niciodata! :))
In rest, citesti paginile “cosmo” despre reaprinderea pasiunii si cauti pe net locuri si sporturi care sa va faca sa radeti mai mult impreuna. Nu e nevoie sa-ti cauti o alta jumatate la fiecare 5 ani decat daca esti extrem de egoist si atunci singura persoana pe care o iubesti indeajuns incat sa faci orice ca sa fie fericita esti tu insuti / insati.
Am o viziune simplista despre viata, asa e? :))
Adevarul e ca ma streseaza incertitudinea in care traim: omul care repara aerul conditionat ma amana de luni de zile, Internetul nu merge, criza ne da pe toti afara, furtinule ne darama copacii pe masini, de cate ori mergem la doctor putem afla ca suferim de o boala groaznica… As vrea ca macar persoana cu care intemeiezi o familie sa nu-ti intoarca spatele. Stiu ca pot fi chiar eu in situatia celui nemaiiubind (apropo, ai citit asta?), dar inainte sa spun asta as incerca ORICE, dar ORICE, ca sa incerc sa fac relatia sa mearga din nou. Adica nu cred ca dragostea adevarata moare de tot vreaodata, nu poate fi ingropata, ci poate are nevoie de resuscitare uneori. 🙂
DianaEmma
01/08/2009 at 9:40 PM“Daca te intorci, nu-i asa ca de fapt n-ai plecat niciodata.”…
Ehhh… o iubire vine si pleaca.
Cele mai multe iubiri trec vreodata. Dispare iubirea… nu ramane acolo. Dar faptul ca iubirea trece nu inseamna ca te intorci exact de unde ai plecat inainte sa iubesti. Nu; esti incarcat de amintiri, rani, lectii de viata… iubirea lasa in urma toate astea si multe altele, chiar daca sentimentul dispare. Tot lasa urme.
“Tarat”… nu, nu asta… Secretul unei relatii e ca cei doi sa mearga frumos de mana, cu acelasi pas, sa isi impuna din start un ritm comun. Si la propriu, si la figurat.
Taratul celuilalt mi se pare la fel de egoist. Daca il tarasti dupa sine pe celalalt, ii impui ritmul tau, tot la sine te gandesti. Nu la amandoi. Discutiile, compromisul reciproc duc usor pe o cale comuna buna. Cu taratul nu ajungi decat sa-i zdrelesti genunchi… si o data cu ei si orgoliul si/sau sufletul.
alta sim
03/08/2009 at 12:38 AMyou’re putting pressure on him,hon 🙂
Ayana
03/08/2009 at 1:52 PMCe coincidenta sa dau peste postul asta tocmai cand mi s-a intamplat atata de recent sa…nu mai iubesc..
Pot sa spun cu tot sufletul ca l-am iubit cu adevarat, si dupa 7 ani am spus stop…nu te mai iubesc, nu esti ceea ce am eu nevoie in continuare, nu simt ca ma vei putea face fericita si vei putea sa tragi impreuna cu mine…Cu siguranta ultimele insiruiri de “pretexte” m-au facut sa imi pierd iubirea…poate chiar si o parte din respect.
Acum am deschis un nou capitol, simt ca iubesc din nou…si mi se pare atata de diferit..Cred ca totul se reduce la moment, si la ceea ce ai nevoie cu adevarat in acel moment al vietii tale.
Deci da, cred ca poti sa iubesti cu fiecare particica din tine, si totusi sa vina o zi cand sa dispara brusc acest sentiment..I don`t think it is fate, but all about choices.
Ammelie
03/08/2009 at 4:15 PMAh, acest ‘te iubesc’ care poate insemna atatea lucruri!
Si acest ‘nu te mai iubesc’ care nu inseamna decat ruptura! Ca a aparut acum sau ca a existat dintotdeauna, ce mai conteaza?…
deA
03/08/2009 at 6:42 PMIubesti mereu, tocmai de aceea te doare atat de mult cand nu mai merge, suferi mereu cand iti amintesti. Suferi mereu, iti amintesti mereu, ramane un gol mereu. Tocmai pentru ca iubirea nu se sfarseste.
wlfp
04/08/2009 at 1:37 PMEu cred in compatibilitate. Cred ca ne putem indragosti de foarte multe persoane, mai ales in anumite, atipice situatii. Dupa ce indragosteala trece ramane compatibilitatea si atunci iti dai seama daca cel caruia ii jurai dragoste eterna chiar poti sa ii oferi ceva (sau el tie). Poti sa iubesti, sa traiesti intens si sa fii acolo, dar intr-o zi iti dai seama ca nu vrei de fapt sa iti petreci viata asa, caci poate tu ai evoluat in alta directie in timp ce persoana de langa tine e cu totul altundeva.
Cat despre sfaturile cosmo sau cum sa iti reimprospatezi relatia cred ca sunt cam aburitoare. Trebuie sa existe un element de legatura fara de care firul rupt nu se mai leaga.
octi
05/08/2009 at 11:44 PMSper sa fie adevarata chestia cu “dragostea adevarata nu moare de tot vreodata”…imi da sperante..
Cristina M.
06/08/2009 at 2:05 PMFrumos blogg, prima data in vizita pe la tine!
adia
07/08/2009 at 11:37 AMsincer, eu cred ca se poate. oamenii se schimba asa de mult cu timpul! daca ai vreun jurnal vechi, citeste la intamplare o pagina din el sa vezi ca nu te mai recunosti!
oricum, schimbandu-se, se schimba si nevoile lor, interesele, preferintele…
poate azi el e tot ce iti doresti,dar poate 3 ani mai tarziu ati crescut amandoi in directii atat de diferite incat nu se mai poate..
adidas
07/08/2009 at 1:07 PMoamenii gandesc si iubesc diferit
suntem foarte diferiti unul de celalalt
BLOG VEDETE
09/08/2009 at 2:12 AMla intrebarea asta iti va raspunde fiecare in functie de experientele prin care a trecut.
carti online
14/08/2009 at 2:18 PMsunt partial deacord cu laura… interesant noi oamenii suntem destul de complecsi totusi mi-e mi-a placut mult articolul asta http://www.oshoblog.ro/2008/09/03/inaltarea-in-iubire-un-proces-spiritual/ … multa caldura tuturor iubitilor din intreaga lume !!!
PS: poate va place si voua
CuDoi
14/08/2009 at 10:10 PMS-ar putea sa aibe dreptate cei care sustin ca dragostea e chimie pura. Si ca atunci cand cele doua corpuri intra in contact (nu va ganditi numai la prostii :-p) se stabileste gradul de compatibilitate. Acesta ar putea fi explicatia pentru tipele misto indragostite de idioti. Si pentru modul in care dragostea se transforma din pasiune pura in respect in incredere si intr-un final in liniste. Daca e asa, atunci dragostea este in mare parte compatibilitate si uneori compromis.
Pe de alta parte, mai e si o poveste care imi place mult. A fost odata ca niciodata o fiinta care avea 2 capete, 4 maini si 4 picioare. Si, la un moment dat, aceasta fiinta a maniat asa de tare Forta Suprema incat acesta/aceasta a impartit-o in doua, a aruncat ceea ce noi numim acum oameni pe toata Terra si i-a blestemat sa-si caute toata viata jumatatea. Sa fie acesta motivul pentru care doar unii au noroc?
just
14/08/2009 at 10:21 PMDin fericire.
A N D R E I
15/08/2009 at 5:09 PMfrumos blog ai si interesant
sim
17/08/2009 at 7:57 AM@andressa
tx pt explicatie 😉 am citit postul cu nemaiiubind – cred ca invat in continuare sa ma iubesc pe mine, ai dreptate, este esential pt a oferi energie intr-o relatie. altfel, in ultima perioada am tot auzit prietenii vorbind despre cum e “sa fii indragostit de dragoste”. cand descoperi cu adevarat persoana de langa tine, atunci e atunci.
neprevazutu − amusing
17/08/2009 at 8:06 AM[…] see what people comment on similar love stories – on andressa’s blog (in […]
unu
18/08/2009 at 7:38 PMn-am citit toate comment-urile pentru ca mi-e lene.
cred ca ai atins doar partial subiectul, intr-o miscare defensiva(aparent). ai fost vreodata indragostita? s-a intamplat sa-ti treaca? asta inseamna ca n-ai iubit? zic si eu.
elena
31/08/2009 at 9:30 PMiubesti cu adevarat o singura data – pe acea “jumatate” pe care, daca nu o gasesti, o vei cauta toata viata. in rest? in rest esti indragostit, te obisnuiesti, iti place, te simti bine … sa iubesti e presus de astea toate.
movieaddicted
04/09/2009 at 1:33 AM“nu te iubeam, dar acum nici macar nu te mai plac. pa.” cam asta cred si eu. cum a spus si elena, iubirea e presus de toate astea. si este pentru totdeauna
Chupacabra
22/12/2009 at 8:57 PMPentru mine, sunteti niste proaste.