Buna dimineata. Ce-i cu aceasta vreme de mers la scoala? Nici nu stiu unde mi-e ghiozdanul, cred ca voi chiuli azi. Cred ca sunt in asentimentul altor nebuni cand zic ca mi-e dor de canicula.
Stiti ce face o femeie cand se simte cam singura? Iti gaseste un papagal care sa-i spuna “te iubesc“.
Eu voi lua aceasta vorba mot-a-mot si imi voi cumpara o zburatoare colorata ce poate invata sa spuna una, alta. O sa invat papagalul sa zica “te iubesc” si “noapte buna, iubire“. Daca are dictie buna poate trecem la urmatorul nivel. Nu va ganditi la prostii! Eu ma refer la nume de alint mai complexe, precum “capsunica mea” sau “pufulete”.
Ma voi uita cu papagalul la CSI NY si vom face misto de faptul ca aia iau amprenete de pe orice obiect. De fapt eu voi face misto, sper ca el sa rezoneze.
Am potential de baba cu jdemii de pisici.
29 Comments
Andrei
06/08/2007 at 10:44 AMcata dreptate.. Chiar mi-e dor de canicula.. ce sa fac eu pana la 1 octombrie, daca o tine asa?
Cu canicula ma obisnuisem, chiar incepusem sa ies din casa la pranz.. Acum mi se pare frig la 25 de grade.. Brrr.. dau drumul la aerul conditionat.. sa incalzeasca atmosfera din casa.. Imi place ploaia de obicei, dar nu asta de toamna, cum e acum, ci aia de vara, torentiala, calda, cu stropi mari, care desavarsesc o plimbare romantica prin parc, cu fuga catre casa, cu sarutul de ramas bun in ploaie.. uf uf.. me hates autumn…
Mihai
06/08/2007 at 10:44 AMhotaraste-te acum… daca iti iei papagali nu poti sa iti mai iei pisici, ca il mananca… si papagalii traiesc mult!
andressa
06/08/2007 at 10:46 AMImi voi lua papagal destept. Se fereste de pisici. 😛
Dan
06/08/2007 at 10:50 AM“Capsunica mea”.. Baaad memories legate de aceasta expresie.. In generala aveam de tradus un text in fata clasei din franceza in romana… Si textul se termina cu mon cheri… si bineinteles, am facut repede analogia cu celebra bomboana si am tradus foarte mandru de mine “ciresica mea” 😐 It was a bad day for French..
Anyway, noroc cu papagalul si da, probabil o sa fi o baba foarte reusita 🙂
andressa
06/08/2007 at 11:04 AMAndrei,
da, e cam nasoala toamna. De fapt, depinde ce amintiri iti trezeste. Mie una imi vine sa-mi pun plasa de tantari la geamuri ca sa ma tina cand imi vine sa ma arunc!
Si am descoperit in Polonia ca sunt o persoana care se incarca solar, ca bateriile alea. Acolo, fiind mai la nord, se intuneca iarna pe la 15:30 si eu nu mai eram buna de nimic. Similar cand era innorat.
Ce oribil. O sa fac si eu ca deprimatii finlandezi: imi iau lampa care imita lumina naturala destul de bine ca sa ma bine dispun.
laur
06/08/2007 at 11:04 AMlol eu la 4/4 la ce calduri am suportat si cu calculatorul pornit crescand temperatura cu vreo 5 grade pe putin cat era afara, cred ca ma simt foarte bine pe o vreme ca asta. ei, bine, e cam nostalgica, duce spre toamna cum zice andressa, dar e bine
Adrian Enache
06/08/2007 at 11:19 AMPapagalii sunt uşor de găsit. Mai greu e să-i suporţi, dacă-i găseşti gata (ne)educaţi…
Rainy
06/08/2007 at 11:52 AMn-ar fi mai bine sa incerci sa gasesti un barbat care sa iti spuna “pufuletz”?
andressa
06/08/2007 at 11:59 AMRainy,
se pierde tot farmecul! :)) Adica, din experienta mea cu barbati, spre deosebire de papagal, barbatii nu te asteapta mereu acasa, nu te alinta tot timpul, nu se uita cu tine la CSI NY. Si daca le zici “ma enervezi” nu-ti raspund cu “te iubesc”. 🙂
Fluture
06/08/2007 at 12:39 PMAh, ce savuros, intr-o dimineata in care freci menta pe net:-)
Mai vrem, mai aveti?:-)
boyarul
06/08/2007 at 12:42 PMSi cum ramane cu ratonii, veveritele si alte… “jivine”? 😉
amdraci
06/08/2007 at 12:49 PMpentru prima data dupa mult timp e mai frig in buc decat la mare…deci hai la mare
suminonA
06/08/2007 at 12:54 PMda anunt…. viitoare posesoare de papagal vorbitor…. accept cv-uri pentru inlocuitori.. 😀 nu o lua de buna… dar ai prins ideea …
ps… still lonley ?
me
06/08/2007 at 2:57 PMmie chiar imi place vremea de-afara, exceptand vantul asta, de fapt si asta ar fi ok, daca n-ar fi praful de pe jos si din aer. Ma obosea lumina aia puternica 😀
Si toamna imi place, inseamna ca mai e putin si vine zapada pe partii 😀 …only happy when it rains, only happy when it’s complicated.
unuzero
06/08/2007 at 3:24 PMfaza cu papagalul nu tine. il poti folosi ca un companion de “buna dimineata-noaptea buna”, dar stii ce greu se face curat dupa ei? stii ca au vitamine de luat? ca trebuie sa le cureti “casa” saptamanal, daca nu la zile…..stii toata astea? banuiesc ca ti ai facut o idee……EU stiu,si fac toate cele de mai sus, iar el nu mi zice nici macar “servici usor”.
offf ce bine ca am respirat un pic.
andressa
06/08/2007 at 3:31 PMFluture,
mai avem, desigur. Ce mai faci tu, apropo?
boyarul,
cum sa ramana? Nu am explicat de zeci de ori ce e cu ele in tag line? Ce legatura are?
suminonA,
nici eu nu stiu. Adica nu stiu cat de singura sunt. Sau cat de cuplata sunt, depinde ce jumatate a paharului privim. Dar cert este ca ma uit singura la CSI NY.
suminonA
07/08/2007 at 7:29 AMCuriozitate…. mare…. un posibil “el” nu iti citeste blogul ? De bine de rau blogul asta e o parte din tine…. In cazul meu cred ca as fi fost cel mai fericit om ca prietena mea sa aiba un blog… pentru situatiile in care baga barbita intre umeri … se intoarce pe calcaie si ma lasa cu niste priviri intrebatoare si perplexe … ceva de genul “am gresit…. i grav… dar ce am gresit ?” … ar fi o mina de aur
ps… de ce nu spuneti intodeauna ce aveti pe suflet ?… mai ales in situatii de astea… preferati sa spuneti altora sau , in cazul tau , sa scri pe blog ?
Rainy
07/08/2007 at 8:59 AMMare adevar adressa, dar nici nu poti face cu papagalul ce poti face cu un barbat! :)))
andressa
07/08/2007 at 9:02 AMRainy,
true, dar nici nu ai nevoie de un singur barbat fidel pentru a rezolva alte probleme.
andressa
07/08/2007 at 9:17 AMsuminonA,
facem o diferenta (noi, adica eu si oamenii din jurul meu) intre persoana si blog. Da, scriu pe blog lucruri despre mine, despre viata mea, dar scoase din context, selectand numai anumite subiecte, ele nu mai au valoare de adevar. Asa ca sa nu crezi ca eu comunic prin blog cu cei din jurul meu. Aici e coltul meu, peretele pe care asez ce tablou vreau, cum ar veni, dar eu spun ce am pe suflet in fata oamenilor. Nu “dau de inteles” prin blog. Desi ar fi ceva sa scriu ce-mi doresc de ziua mea aici. :))))
Alina Popescu
07/08/2007 at 10:11 AMCred ca un astfel de papagal ar merge dresat sa fie si seful perfect:P Si mie mi-e dor de soare…
andressa
07/08/2007 at 10:19 AMSeful? 🙂
Nu e o idee rea… Dar, fie vorba intre noi, mie mi-ar placea un sef/ o sefa mai destept/desteapta ca mine. Ca altfel as face muuulte tampenii.
parvan
07/08/2007 at 3:21 PMuite ca s-a mai luminat … si culorile de dupa furtuna au fost chiar frumoase.
intr-o lume IT … tu vorbesti de papagali? … poate gasesti o aplicatie macar p’aia poti s-o dezinstalezi.
PS: apropo de CSY ti-a placut faza de aseara cu mingea de baseball 🙂
andressa
07/08/2007 at 9:03 PMparvan,
eu eram in casa cand s-a luminat, deci nu am vazut asta.
Am si gasit papagal, am fost la pet shop. Din primul salariu imi iau o inaripata. Da-l naibii de IT. 🙂
Nu am vazut episodul de atunci, am lesinat de somn inainte sa inceapa. Eram franta. Cred de la suparare…
suminonA
08/08/2007 at 7:55 AMe normal sa nu spui totul … ar fi culmea … si tot la fel de normal e sa modifici si ceea ce descri sa nu semene cu realitatea… nu exact in orice caz… insa eu alt raspuns cautam… 🙂 nu avea neaparat legatura cu blogul… ci mai mult cu felul oamenilor de a fi… 😀
mersi oricum 🙂
andressa
08/08/2007 at 9:38 AMsuminnonA,
imi pare rau daca nu am inteles intrebarea. Dar sa stii ca nu modific nimic pentru ca nu seamana cu realitatea. Daca e nevoie, nu scriu. Dar daca scriu, asa a fost. 🙂
suminonA
08/08/2007 at 12:09 PMNu asta vroiam sa zic… grrr… am un stil infalibil de a o da cu batul in balta… scuze
andressa
08/08/2007 at 12:13 PMI beg to defer! Cred ca eu am cest stil! :))
Ana-Maria
29/08/2007 at 5:43 PMMisto, suna bine. Doar sa nu incepi sa-l crezi 🙂