Diverse

domnul olteanu

Poate unii dintre voi aÅ£i avut un prieten, o rudă sau un profesor care să vă inspire mult, de la care să învăÅ£aÅ£i mai mult decît o materie, de la care să învăÅ£aÅ£i cine sunteÅ£i ÅŸi ce vreÅ£i de la viaÅ£ă, un om care să vă facă să citiÅ£i mai mult, să ÅŸtiÅ£i mai mult, să faceÅ£i mai mult. Pentru mine acest om a fost domnul Olteanu.

„Îmi place pustoaica asta, e deÅŸteaptă!”

Aveam 13 ani cînd a spus asta ÅŸi nu mi-a mai trebuit nimic. Dacă te lăuda, era o treabă. AÅŸa era domnul Olteanu: era ironic ÅŸi la prima vedere părea un dur. Cînd îl cunoÅŸteai, te privea circumspect ÅŸi îÅ£i punea cîteva întrebări, voia să vadă dacă faci faÅ£ă unui gică-contra ÅŸi dacă îÅ£i e Å£ie clar ce vrei. Dacă zîmbea pînă la urmă, puteai răsufla uÅŸurat: ai trecut testul. Åži dacă te plăcea, dacă te aprecia, aveai ÅŸansa să înveÅ£i de la cel mai bun cum să-Å£i urmezi visul.

(Eu ÅŸi domnul Olteanu, în 2000 sau 2002, în autocarul care aducea echipa din Voineasa unde avusese loc reuniunea nationala PAL-Tin. El dormea,)

Mie mi-a schimbat viaÅ£a. Cînd aveam mai multă nevoie ca un om pe care îl respectam ÅŸi îl admiram să-mi spună „bravo!”, de un mentor, a apărut domnul Olteanu.

Întotdeauna mi s-a spus că vorbesc mult, că vorbesc prea mult, că sunt prea agitată, că trebuie să mă integrez mai bine ÅŸi să încerc să nu mai ies în evidenÅ£ă. La momentul perfect, cînd începeam să devin adult ÅŸi nu ÅŸtiam încotro să mă îndrept, a apărut cineva care m-a făcut să cred că tot ceea ce mă caracterizează e bun ÅŸi poate fi ÅŸi mai bun, că am în primul rînd calităÅ£i, nu defecte ÅŸi că pot să fac orice îmi propun.

Åži cînd spui „domnul Olteanu”, spui proiectul PAL-Tin. A fost proiectul lui de suflet. Pe timpul lui liber, domnul Olteanu a convins sute de oameni să se implice în acest proiect, să nu subestimeze copiii, să ceară socoteală celor aleÅŸi.

Aveam 13 ani cînd am intrat în Proiectul PAL-Tin, derulat de AsociaÅ£ia MASTER Forum (mai jos detalii). Domnul Olteanu mi-a propus ca, împreună cu alÅ£i copii, să vorbesc ce fac eu în AsociaÅ£ia MASTER Forum, Proiectul PAL-Tin cu o doamnă venită din Georgia. AÅŸa cum fac ÅŸi acum cînd e vorba de ceva ce îmi place, am vorbit mult, tare ÅŸi repede ÅŸi nu m-aÅŸ mai fi oprit. La sfîrÅŸit, domnul Olteanu era mîndru de mine. O convinsesem pe acea doamnă să demareze ÅŸi ea proiectul în Å£ara ei. Nu-mi venea să cred. De obicei, după ce vorbeam cu înflăcărare despre ceva, cineva îmi spunea că sunt obositoare. Îmi găsisem în sfărÅŸit locul.

(Traiam de fapt într-o lume strîmbă. Într-o lume cu viziuni înguste cu sechele comuniste, una în care a fi un copil bun, un copil deÅŸtept, însemna să taci ÅŸi să semeni cu alÅ£ii. A avea zvîc era privit ca un defect. Åži acum e aÅŸa, din păcate. Åži acum uniformizarea e valoarea supremă în societatea noastră.)

Au trecut 13 ani de cînd am intrat într-un ONG creat de un om cu o viziune modernă ÅŸi de atunci nimeni nu a mai reuÅŸit să mă convingă că tăcea ÅŸi a mă conforma sunt lucruri bune, iar a vorbi mult ÅŸi cu entuziasm, a te lupta pentru ceea ce crezi pînă în pînzele albe sunt un lucruri rele.

Proiectul PAL-Tin, pe scurt, înseamnă organizarea de alegeri la nivelul ÅŸcolilor ÅŸi liceelor, după modelul alegerilor la adulÅ£i, alegeri în urma cărora se forma un consiliu care, timp de 2 ani, cît avea mandat, derula proiecte pentru a rezolva probleme ale alegătorilor lor. Ca să vă faceÅ£i o idee, copii căută sponsori (sau cer ajutorul autorităÅ£ilor locale) ÅŸi fac parcuri pentru role, piste de biciclete, renovează ÅŸcoli, organizează concursuri sportive sau de cultură generală sau orice altceva au promis in campaniile lor electorale sau cred ei că e necesar în comunitatea lor.

Sună idealist, dar în practică este realist ÅŸi a schimbat Romînia mai mult decît orice program guvernamental. Din 1994 pînă acum, proiectul PAL-Tin a atins mii de oameni, copii ÅŸi adulÅ£i, elevi care au învăÅ£at ce înseamnă alegeri, ce înseamnă să faci un bine pe timpul tău pentru simpla satisfacÅ£ie că ai ajutat pe cineva ÅŸi că ai realizat propriul tău proiect, copii care au primit o alternativă la a sta la bloc sau la televizor, copii care au învăÅ£at să-ÅŸi atingă potenÅ£ialul; părinÅ£ii acestor copii au fost la rîndul lor atinÅŸi de PAL-Tin pentru că au văzut cu ochii lor cum niÅŸte copii devin exemple pentru ei înÅŸiÅŸi, în loc să spargă seminÅ£e discută, scriu bugete, îÅŸi pun ideile în practică ; iar consilierii adulÅ£i au văzut că  din comunitatea pe care o reprezintă fac parte ÅŸi niÅŸte copii care brusc le-au cerut socoteală. În toate oraÅŸele în care a existat un Consiliu Local al Copiilor/Tinerilor viaÅ£a comunităÅ£ii a fost marcată de acest proiect.

Proiectul a fost adaptat după un model francez care funcÅ£ionează de zeci de ani: adaptarea a constat în faptul că noi am învăÅ£at copiii să scrie bugete ÅŸi cereri de sponsorizare, în timp ce copiii din FranÅ£a spuneau în Consiliile Locale ale adulÅ£ilor ce ÅŸi-ar dori: un club de ÅŸah, un concurs de pictură, computere pentru ÅŸcoli etc, iar adulÅ£ii, din bugetul local, acordau toate resursele necesare desfăÅŸurării acÅ£iunii  / realizării proiectului. Cum ar veni, ai noÅŸtri sunt mai deÅŸtepÅ£i!

În jurul lui, domnul Olteanu a strîns tineri care ar fi putut face orice altceva în timpul lor liber, dar preferau să vină la ÅŸedinÅ£e în care puneau la cale reuniuni naÅ£ionale ÅŸi mîncau apoi un ghiveci de peÅŸte. Domnul Olteanu facea cel mai bun ghiveci de peÅŸte.

Datorită lui, am ajuns să vad Delta Dunării prima dată. Am organizat acolo o reuniune naÅ£ională pentru că el susÅ£inea că e cel mai frumos loc de pe pămînt. A fost de neuitat, într-adevăr. Acolo am făcut insolaÅ£ie din prima zi ÅŸi din cauza secetei am rămas fără apă curentă! Haha!

Domnul Olteanu era aÅŸa cum mi-aÅŸ dori să fie toÅ£i ÅŸefii. Pentru că domnul Olteanu credea în mine. De la 15 ani mă trata ca de la egal la egal. M-a luat cu el la Forumul National ONG,  mi-a dat responsabilităÅ£i uriaÅŸe, am fost coordonator de proiect si trainer la o varsta la care profesorii mei de la liceu nu concepeau nici macar faptul că aveam dreptul să protestez pentru o notă nedreaptă.

Domnul Olteanu m-a convins că sunt talentată, îmi spunea „bravo, eÅŸti foarte tare!” cînd făceam ceva bun, cînd aveam o idee bună, iar cînd făceam o prostie vorbea cu mine pînă înÅ£elegeam ce am greÅŸit ÅŸi cum să nu mai repet greÅŸeala. Foarte puÅ£ini oameni mai spun „bravo!”.

Domnul Olteanu m-a invatat să-mi aleg reperele, să „think outside the box”, să nu-i mai cred pe cei care îmi spun că vorbesc prea mult ÅŸi că ar trebui să stau în banca mea, să văd că sunt mult mai mult decît o elevă cu traseul casă-ÅŸcoală-casă, că e alegerea mea să fac mult mai mult de atît.

În 16 ani, de cînd există proiectul PAL-Tin, mii de oameni l-au cunoscut pe domnul Olteanu ÅŸi toÅ£i pot spune „Jos Pălăria!”

Din păcate, domnul Olteanu s-a stins astăzi, duminică. Åži aÅŸ mai fi avut să spun atît de multe despre el. Dar nu cred că am cum să vă fac să înÅ£elegeÅ£i ce om special a fost ÅŸi ce gol a lăsat în urma lui. Asta dacă nu cumva l-aÅ£i cunoscut ÅŸi atunci cred că deja ÅŸtiÅ£i că unul ca el nu mai găsim ÅŸi că suntem norocoÅŸi că l-am cunoscut. Odihnească-se-n pace!

ION OLTEANU

28 Noiembrie 1953 – 24 Octombrie 2010

Pagina lui de pe site-ul CENTRAS il descria astazi asa: ION OLTEANU este doctor in filosofie si absolvent al Facultatilor de Filosofie si de Drept, Universitatea Bucuresti. A fost cercetator la Institutul de Filosofie, cu specializarea in filosofie politica, filosofia dreptului si studiul mentalitatilor. A lucrat ca Secretar de Stat pentru Departamentul Tineret din Ministerul Tineretului si Sportului. Ulterior, a lucrat in structuri ale administratiei centrale responsabile de relatia Guvernului cu societatea civila (Consiliul pentru Reforma, pana in 1997 si Directia pentru relatiile cu organizatiile neguvernamentale pana in 2001). Din 2001 este coordonator de programe la CENTRAS si unul din principalii responsabili pentru organizarea Forumului National al ONG-urilor si pentru consultanta asigurata forumurilor judetene. A elaborat capitolul “Probleme de management asociativ” din volumul “Ghid juridic si practic pentru organizatiile cu scop nelucrativ” (1996), a elaborat studiile «Premise si conditii necesare dezvoltarii capacitatii parteneriale a actorilor locali » (2003), «Premise si conditii necesare dezvoltarii capacitatii de advocacy a actorilor locali» (2003)

You Might Also Like

10 Comments

  • Reply
    Raluca Ciocian
    25/10/2010 at 10:23 AM

    Am aflat si eu azi vestea, imi pare foarte rau. Ca fosta voluntara in CLT Zalau, am observat cum generatii intregi de copii si adolescenti au avut tot viitorul schimbat in bine din cauza proiectului PAL-Tin. Singurul lucru pe care ar trebui sa il facem este sa nu ne dam batuti si sa nu lasam toate initiativele bune ale domnului Olteanu sa se sfarsasca aici.

  • Reply
    Flavia
    25/10/2010 at 10:24 AM

    O sa ne lipseasca! L-am apreciat enorm.

  • Reply
    Raluca
    25/10/2010 at 11:22 AM

    Cred ca ne regasim cu totii in povestea ta, pe toti ne-a ajutat intr-un fel sau altul sa ne gasim drumul in viata, si pentru acest lucru va fi mereu in inimile noastre. M-ai facut sa imi amintesc de o groaza de lucruri placute, momente petrecute impreuna cu dansul si cu ceilalti paltinisti. Cuvintele sunt de prisos. Odihneasca-se in pace!

  • Reply
    ada
    25/10/2010 at 12:42 PM

    Sincere condoleante familiei…

    Cu adevarat o mare pierdere pentru cei ce l-au cunoscut…si nu numai.

  • Reply
    Anca
    25/10/2010 at 1:58 PM

    Si eu am pierdut un astfel de om anul acesta. Cred ca era singurul care mi-as fi dorit sa citeasca ce scriu si singurul care n-a mai apucat. Pentru astfel de oameni, ca cel din viata ta, ce cel din viata mea, eu am tot respectul din lumea asta si ma bucur ca am avut candva onoarea sa ne spuna acel „bravo” pe care azi, intr-adevar, nu-l mai auzi asa des.

  • Reply
    Vali
    26/10/2010 at 1:38 PM

    uite ca am ajuns sa zic si eu: pacat ca n-ai buton de Like, ca pe FB.

  • Reply
    cineva
    27/10/2010 at 9:30 AM

    Andressa….frumoase cuvinte scrise in memoria marelui mentor pentru multi, Ion Olteanu.
    Ce mi se pare, in schimb, deplasat, este fotografia cu tine si cu el dormind… aceea nu isi are locul.
    La o prima vedere…oamenii tind sa creada „alte” lucruri…si chiar nu e ok.
    Oricum, in memoriam, nu se pun fotografii cu persoana in cauza in ipostaze in care doarme, ori else….

    E un sfat…pe care il poti urma sau ignora…
    alegerea e a ta.

    • Reply
      andressa
      27/10/2010 at 10:32 AM

      @cineva:
      multumesc pentru sfat.
      si eu m-am gandit mult inainte sa postez fotografia aceea, de fapt e singura pe care o am cu doar noi doi. in restul sunt grupuri, grupuri de oameni.
      am decis sa o public totusi pentru ca, in ciuda faptului ca e cu ochii inchisi, momentul acela trezeste amintiri frumoase pentru multi din cei care l-au cunoscut.
      iar reactia fiicei lui cand a vazut fotografia m-a facut sa cred ca am luat o decizie buna cand am publicat-o. sa spunem deci ca sunt de acord cu tine, dar asta e o exceptie pe care mi-am permis-o.

  • Reply
    cristian
    19/11/2010 at 1:30 AM

    sincere regrete. condoleante familiei o persoana extraordinara( cristi fost viceprimar cltb5)

  • Reply
    » Remember Ion Olteanu (28 nov 1953 – 24 oct 2010) » Andressa
    18/10/2011 at 9:54 PM

    […] scris despre cum mi-a schimbat mie viata aici. Domnule Olteanu, daca cititi asta, oriunde ati fi, sa stiti ca va simt adesea lipsa. Share […]

  • Leave a Reply