Pentru prima oară de Ziua Mamei, mă simt mai mult mamă decât fiică

Sunt fiică de 36 de ani și 10 luni. Sunt mamă de 7 ani și 9 luni. Poate că e normal să mă obișnuiesc mai greu cu noul statut.

Azi am primit o felicitare de la fetița mea cu un mesaj copleșitor. O declarație de iubire și cuvinte serioase despre cum înțelege ce fac eu pentru ea. Foarte frumos, deși nu știu dacă poate înțelege. Nu știu nici dacă eu înțeleg.

Obișnuim să sărbătorim ziua de naștere a unui copil, ziua în care el vede lumina pentru prima dată, dar nu știm niciodată când se naște mama din femeia care i-a dat viață. Uneori asta se întâmplă mulți ani după ieșirea din maternitate sau, în unele cazuri, niciodată. Din păcate, noi, femeile, suntem obișnuite să nu vorbim despre ce ne simțim și ce dorim cu cea mai mare sinceritate, ci mimăm cât de bine putem un comportament pe care cei din jur îl acceptă sau, sperăm noi, îl apreciază.

În primii mei ani de mamă, eu am făcut ceea ce se așteptau alții de la mine și am așteptat ca totul să devină un reflex. Nu știam dacă se va întâmpla vreodată, dar am continuat să joc rolul: să renunț la odihnă și la multe lucruri și activități care îmi plăceau sau de care aveam nevoie, pentru a fi mereu „mama”. Pentru o perioadă, am încetat să mai fiu „eu”.

Acum o săptămână, când prietenii mei voiau să mergem la munte, eu am preferat să stau acasă cu fiica mea. Să fac ce îi place ei, să pictăm uitându-ne la tutoriale, să mâncăm înghețată, să dormim în același pat, să ne jucăm. Nu doar că nu am regretat că nu sunt cu prietenii mei, făcând plimbări în aer liber, frigând pește la grătar și jucând boardgames, ceea ce îmi place la nebunie, ci m-am simțit norocoasă să am o un weekend doar cu ea, fără să avem ceva anume de făcut, să ne hotărâm dimineața cum vrem să ne distrăm. Ea este persoana mea preferată și acum, pe alese, nu pentru că trebuie, aș sta aproape numai cu ea. Am devenit și eu mamă!

Nu știu dacă alte femei simt din maternitate că sunt mame sau dacă și pentru altele procesul durează mult sau nu se termină niciodată, dar eu mă transform și încă mai am niște etape de parcurs.

Vă urez să sărbătoriți nașterea voastră ca femei mature, ca mame, ca ce deveniți voi. Orice ar fi, sigur e minunat!

La mulți ani!