Poveste (cu tâlc) de cartier. Realitatea de-a râsu’-plânsu’

“Duminica trecută a fost ședintă de bloc. Au fost alegeri pentru funcțiile din Asociația de locatari. A ieșit comedie mare, vă zic. 3 ore și jumătate am stat sus, în uscătoria de la etajul tehnic. Unii au fumat un pachet de țigari în timpul ăsta, că e ultimul etaj, ăla cu ieșire pe acoperișul blocului.

Circul cel mare s-a stîrnit la alegerea președintelui… Baba Olguța, de la 7, striga cît o țineau bojocii că om mai potrivit ca Manglea, de la 1, nu există. Bineînțeles, Coana Burghiu și domnu’ Corban, vecini de palier la 6, care stau cu un etaj mai jos și o știu pe Olguța că e rea de gură și că mai dă și muzica tare dupa ora 22, s-au împotrivit.  În ajutor a încercat să le sară și Herr Hausmann, de la 3, dar pînă să deschidă el gura i-a luat-o înainte cuplul Popescu – Motoriceanu, de la 9, doi soți țanțosi și cu nasul pe sus, aflați fiecare la a 5-a căsnicie, care nu prea salută pe nimeni. În fine, Roxănița de la 8 l-a propus pe Domnu’ Șoloc, de la 5, că el ar fi lucrat la o multinațională și ar fi cel mai priceput. Nea Pandele, de la 10, se certa cu Tanti Aurica, de la parter. El zicea că ea spionează pe vizor mai ceva ca DNA-ul pe toată lumea care intră în scară și prea vrea să le știe pe toate. Ea i-a amintit că el a inundat de mai multe ori pe an tot blocul și că reparațiile le-ar fi făcut tot din fondul de rulment, nu din banii lui. În fine, unii au acuzat-o pe Doamna Vasilica, fostul administrator, de nepăsare și ignoranță. Au zis că ar fi luat bani de la firmele de telefonie ca să le lase să instaleze 3 antene pe bloc și că acum antenele alea radiază numai prostii și iau mințile oamenilor. Vasilica le-a replicat că sînt paraleli cu tehnologia și le-a zis că, dacă nu le convine, pot să plece, să se mute în alt bloc. Desigur, ei au zis că protestează, că rezistă și că ăsta e și blocul lor. În cele din urmă, după 3 ore și vreo 37 de minute, s-a votat.

Rezultatele s-au afișat luni, la intrarea în scară. Președinte a ieșit tot domnul Manglea, care e cam claustrofob, așa că se ferește cum poate de spațiile închise și stă mai mult cu gîndul la pescuitul și la balta lui decît la treburile blocului. Iar administrator a rămas tot doamna Vasilica, cea care odată a încurcat scara noastră cu cea de la blocul vecin și era să intre în alt apartament, iar altădată a fost la un pas sa anvelopeze blocul de peste drum în loc de al nostru.

Bineînțeles, la ședința de bloc au lipsit toți tinerii ocupați care lucrează prin corporații de dimineața pînă seara, precum și studenții care locuiesc în chirie. Pe aceștia se pare ca nu îi interesează că iar nu merge liftul, deși s-au strîns pînă acum de 3 ori bani de reparații. Se pare că nu îi interesează că e plin blocul de gîndaci, deși pentru deratizare se plătește lunar chiar firma unui văr de-al domnului Manglea. Și nici că pe scară apa picura în draci atunci cînd plouă, deși izolația acoperișului se face în fiecare an, tot de o companie serioasă, cu sediul chiar în apartamentul soților Popescu-Motoriceanu.

În fine, ce să zic?, oricît de obositor și halucinant a fost spectacolul ședinței de bloc, mie nu îmi pare rău că am participat. Și o să particip și la următoarele. Nu vreau să las pe alții, ca Nea Pandele sau Țața Olguța, să aleagă în locul meu. Duminică, EU YES la VOT. Sper să o faceți și voi.”

Poveste de Radu, un prieten de la Obor.

Hai la vot!