Despre veselie. Sănătate mintală sau prostie? Să dezbatem!

Persoană apropiată mie, nu dau nume, mereu a susținut mereu că un om zâmbitor e neapărat prost. Treaba asta nu doar că m-a pus pe gânduri, dar m-a făcut să mă simt și vinovată pentru multe dimineți în care rânjeam fără motiv. Să fi fost atât de proastă?! Măi să fie. Nasol de mine!

Persoana de care vă zic avea multe motive să fie supărată. Furioasă. Frustrată. Tristă. Cam aceleași motive pe care le avem fiecare dintre noi, dacă ar fi să ne gândim.

Vremea cam nasoală: prea cald, prea umed, prea frig, cam înnorat, prea mult soare, vânt, viscol, numiți orice fenomen meteorologic. Câte zile din an avem vremea perfectă?! Din 365 zile din an, omul avea vreo 300 care nu îi conveneau.

Ora de trezire. Suna alarma, un vecin făcea zgomot, un câine lătra pe stradă sau păsărelele ciripeau la geam. Oricum ar fi fost, trezirea era un stres. Un motiv de nervi.

Traficul. Ce să mai zic? Să ieși din casă e un calvar.

Cozile. Orice ai de rezolvat, stai la coadă, te calci în picioare. La Poștă, la supermarket, în autobuz…

Oamenii. Vai, despre asta putem scrie romane. Un șef care te sună și în weekend, un coleg care ăncearcă mereu să îți fure ideile, un prieten care își aduce aminte de tine doar când are nevoie de bani…

Bolile. O răceală, o durere de cap, un mușchi întins sau spatele înțepenit, o bășică la picior. Mereu era ceva.

Și așa mai departe.

Viața e nasoală. Zic unii.

Uite, eu aici zâmbesc. Nu pot să mă supăr pe toate lucrurile astea. Nu fac ceva special, nu am citit cărți motivaționale, nu meditez. E chimie pură. Chimia creierului meu. Sunt o norocoasă? Sau mi-am antrenat creierul în timp, ca pe un abdomen când vrei pătrățele? Păi cică și, și. Am citit eu despre un studiu. Stați să vă zic.

Studiu despre fericire

50% din sursa stării de fericire e moștenire genetică. Genele tale își fac de cap în creierul tău, chimia aia de care ziceam mai sus, dopamină, serotonină și alte …-ină de-astea. 10% e mediul în care trăiești. Adică te apucă și pe tine angoasele dacă ești înconjurat numai de “simpatici” ca ăsta descris mai sus. 40% este meritul tău, deciziile tale, stilul tău de viață.

Dacă faci sport, asculți muzică sau faci alte lucruri care îți plac și, fiți atenți!, dacă faci lucruri care îi fac pe alții fericiți, ești și tu mai fericit.

Studiul de care vă zic a fost făcut de niște specialiști în științe sociale studiind gemeni despărțiți la naștere. Interesant, nu? Au găsit acești trei factori (descriși mai sus) care ne influențează nivelul de fericire.

Dar alții zic că independent de gene sau mediul în care trăim, sunt lucruri pe care le putem face ca să ne înveselim, așa cum facem sport ca să ne întărim mușchii. Ce lucruri? Să zâmbim mai mult, să ne dăm jos pantalonii, să mâncăm mai multe legume, să fim drăguți, să ne îmbrățișăm de 8 ori pe zi.

Thanks to actual studies conducted by real institutions and published by not-fake academic journals, we now know that happiness can be achieved by smiling more. Or taking off your pants. Or eating more vegetables. Or just not being a dick. Or having eight hugs a day—yes, exactly eight hugs.

Hai mă, pe bune?!

Sursa Tonic.Vice.com

Sau nu, un psihiatru de la Harvard a făcut un amplu studiu, între 1972 și 2004, adică  timp de 32 de ani, și a ajuns la concluzia:

“Happiness is love. Full stop.”

Aceeași sursă.

Dar stați așa.

Nimeni nu e fericit TOT TIMPUL. Indiferent de ce se întâmplă.

 You Won’t Find Happiness Without Deep, Dark Sadness

Adică eu am avut zile în ultimul an în care v-aș fi dat un pumn în nas și dacă îmi ziceați “Bună dimineața!” După ce că eram șocată de propriul divorț, stăteam singură cu fii-mea, ea răcise, ce credeți? Mi s-au stricat în aceeași zi centrala termică, mașina de spălat rufe și aia de spălat vase. Păi da, așa îmi trebuie, cu cât ai mai multe aparate în casă, cu atât probabilitatea să se strice ceva lunar devine semnificativă. Dar chiar toate deodată?! Îmi venea să dau cu farfuriile de pereți! “Toate mi se întâmplă numai mie!!!!” De fapt exagerez, niciodată nu am fost atât de fatalistă, dar orișicât, mă așteptam să se spargă și o țeavă să îmi inund sufrageria, că în rest… Le bifasem pe toate! Karma is a bitch.

Dar au venit instalatori, au desfundat scurgeri, au schimbat piese la centrală. Am schimbat și o lustră, apropo. Mucii i-au trecut copilului, evident, nu e mare brânză. Iar eu au depășit și marea dezamăgire, despărțirea, am plâns de-am leșinat, mi-am făcut cele mai negre scenarii în minte, apoi… Am început să mă bucur de tot felul de lucruri. Un cadou neașteptat. Un buchet de flori. O zi cu multă zăpadă pe munte. După ce-am trecut prin iad, am apreciat fiecare răsărit.

“Pain can be a fantastic catalyst for change.”

Sau poate e mai simplu. Poate că noi ăștia veseli suntem proști. CSF?! NCSF.

 

 

Sursa foto sport și foto barbat vesel