Note to my adolescent self

Esti cam naspa. Cam asta as vrea sa-mi spun mie insami. Mie, celei de la vreo 16 ani. Nu apreciezi oamenii cum si cat trebuie. Esti razgaiata si ai o parere prea buna despre tine. Sigur, nu e bine sa te subestimezi, dar nici sa crezi ca esti mai buna decat multi altii.

Ai rabdare. Apreciaza oamenii pentru calitati adevarate. Stai pe langa oameni inteligenti, talentati, nu ii cauta numai pe cei care te provoaca sa iti depasesti toate limitele. Ai rabdare. Ai mai multa rabdare cu tine, cu cei din jurul tau. Nu esti intr-o competitie. Nu trebuie sa bifezi niste rubrici in timp record. Ai timp sa iti gasesti drumul, ai timp sa iti gasesti un loc de munca, ai timp sa te hotarasti ce vrei sa faci, ai timp sa te muti singura, sa ai familia ta. Ai rabdare, nu trebuie sa le rezolvi pe toate imediat. Enjoy the ride.

Pana recent as fi zis despre mine ca am fost o adolescenta de nota 10: m-am tinut de scoala, am facut cu pasiune voluntariat, m-am distrat, am invatat multe. N-as fi zis ca am fost o teribilista, o razgaiata. Totusi, gandindu-ma la mine, cea de acum 10-15 ani, acum nu mai sunt multumita. Poate sunt prea dura, pana la urma eram cea mai buna versiune a mea de atunci. Numai printr-un noroc nu am ajuns demna de mila. Aveam intentii bune, imi doream sa fie bine si pentru mine si pentru cei din jurul meu, eram sincera, dar mi-e pur si simplu rusine acum de unele decizii. Mi-as dori sa pot sa ma intorc in timp, sa fac altfel unele lucruri, sa le indrept, sa fiu cea de care sa fiu astazi mandra, dar apoi ma intreb cine as fi eu azi, daca as avea alt trecut.