“Leapşa” are plural? Pai are, de ce sa nu aiba?
Manafu mi-a dat tema pentru acasa sa raspund la 2 intrebari. Vedeti despre ce e vorba aici. Eu am raspuns acolo. Ii provoc in continuare pe alti fjsc-isti sa raspunda la intrebarile despre conferintele de presa online: Ina, Cristi, Matei.
Mie nu-mi prea place leaspa pe net, dar cand Cristi m-a numit jurnalist – desi eu in acest moment sunt studenta la jurnalism si nu lucrez (mai public pe ici pe colo din cand in cand), dar m-am burzuluit acum ceva timp cand nu m-a facut nici blogger, nici jurnalist, ci doar “fata” – m-am facut mica, mica… Imi pare rau ca m-am burzuluit pe blog inainte sa-i spun personal ce ma nemultumeste.
Am raspuns la provocarea lui. Acum lansez si eu o leapsa! 😀
Daca eu nu scap de lepse, sa sufere si altii! 😛
Am fost pe la facultate zilele trecute. Am discutat despre lucrarea de licenta, mi-am luat bibliografia si am dus bomboane colegilor si profesorilor cu care m-am intalnit pe coridoare. Mi-am readus aminte ce straina ma simteam de locul acela (etajul 6 de la Leu). Coridorul lung si intunecos, studentii mai mari foarte relaxati, toti pareau ca se cunosc intre ei, ma simteam ca o intrusa in anul intai. Acum ma simt ca acasa!
Ca dovada ca ma simt ca acasa, am cam dat buzna in laboratorul T. Kenny, unde George avea ora, pentru ca voiam sa dau bomboane! Iar domnul decan mi-a dat ceva de facut (am senzatia ca de fiecare data cand ma vede imi da ceva de facut! dar nu pot sa-l evit, mi-e coordonator de licenta!) – cum spuneam, mi-a dat ceva de facut: sa vorbesc cu sefii de an despre laboratorul de chill-out (cum imi place mie sa-i spun :D), adica sala cu Internet gratis pentru studentii facultatii. Primul lucru pe care l-am spus cand am auzit ca in sfarsit dorinta de a avea o sala cu computere la dispozitia noastra a fost: “Dar un fierbator electric se poate? Ne luam noi cani, facem cheta! Numai ca ar fi dragut sa ne putem face un ceai sau o cafea acolo…” 😀 Dac am primit un deget, sa iau toata mana, nu? Si ma gandeam si la niste ghivece cu flori. Cred ca vom avea mai multa grija de acea sala daca investim in ea, daca o personalizam. E de vazut. Deocamdata trebuie sa ii adun pe sefii de an. Nici nu stiu cum ii cheama inca! Dar rezolv eu cumva.
Din ce in ce mai mult ma gandesc ca dupa ce dau licenta si ma inscriu la un master sa predau la FJSC. Sunt cateva seminarii pe care mi-ar placea mult sa le tin. Ma simt bine la facultate si nu vreau sa se termine drumurile mele catre Leu in vara aceasta.
Revenind la leapsa pe care as vrea sa o lansez (deja utaserati de ea, nu?), ii intreb pe George, pe Matei, pe Cristi, pe Eugen, pe Mariko si pe Madalina cum e sa fii profesor/profesoara. Poate ne spune si Vivi cum a fost sa predea… ). De la urmatorii as vrea sa stiu ce s-ar vedea predand si ce calitati cred ca i-ar face potriviti ca pedagogi (fara modestie, va rog!): andreiard, catastif si Adi.
Pfff, ce de lepse! Fara numaaaaaarrrrrr!!!!!!
11 Comments
e-Xtrema
24/02/2007 at 8:08 PMMisto subiect!
europarlamentar
25/02/2007 at 1:05 AMAha, se confirmă:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=leapsa
🙂
Adrian Soare
25/02/2007 at 1:19 AMN-am primit leapsa dar ma bag putin aici in subiect, dupa ce am predat 3 ani in vreo 15 licee bucurestene un modul de 4 cursuri.
Secretul pentru a avea niste studenti (elevi) entuziasmati si care sa te asculte cu gura cascata cand vorbesti l-am gasit intr-o carte mai veche de pedagogie :
“daca vrei sa te conduci pe tine, foloseste-ti capul. Daca vrei sa-i conduci pe altii, foloseste-ti inima”
Daca initial, eram fluierat sau ignorat cand le prezentam cursul, dupa vreo 2-3 luni de cand m-am adresat personal, m-am apropiat de ei, am incercat sa i fac prietenii mei…am trait momente superbe alaturi de ei si dau doar 2 exemple :
1. la un moment dat diriginta unei clase la care predam a venit si mi-a zis ca profesorii au o sedinta cu directorul si pot sa stau la ora cat vreau eu, fara limita, dar sa nu le spun elevilor despre sedinta ca sa nu faca galagie.
Am stat 3 ore si jumatate fara ca vreunul sa iasa macar la toaleta. Ziceam ca vreau sa plec ca am si un job..si trageau de mine sa mai stau.
2. La una din clase nu le-am spus initial ca tot cursul o sa dureze doar 4 saptamani, si cand am terminat ultimul subiect si le-am zis : “asta a fost ultima ora, saptamana viitoare nu voi mai veni” cativa au inceput sa planga si sa tipe. Mi s-a facut pielea de gaina si n-am mai trait de atunci asemenea senzatii.
Pe scurt, daca te apropii de inima celor pe care ii inveti iti maresti sansele ca ei sa invete de placere si sa te astepte cu nerabdare la cursuri.
Succes Dublu
Stefan
25/02/2007 at 2:46 PMDeci vrei sa devii domnisoara profesoara? Mult succes! 🙂 PS: Poate dam unul peste celalalt prin maretul LEU. 😀
Dies Irae
25/02/2007 at 4:52 PMUn laborator maret pentru tine Andressa! This is the ultimate gift!
andressa
25/02/2007 at 5:02 PMDies,
dar nu e pentru mine. Dimpotriva chiar: eu nu voi mai fi studenta cred cand va putea fi folosit.
The ultimate gift is for the students.
Cristi
25/02/2007 at 5:56 PMAndressa,
eu fiind la inceput de “profesorat” o sa mai astept ceva vreme inainte de a-ti raspunde la “leapsa” 🙂
Oricum eu sunt pentru o relatie mai amicala cu studentii. Si imi place sa cred ca nu voi avea un curs neinteresant, mai ales ca l-am conceput ca pe unul interactiv. Sper ca studentii vor aprecia faptul ca nu le voi citit din carti timp de doua ore.
Catastif » De ce (n-)as fi profesor
25/02/2007 at 11:20 PM[…] Am vazut pe la pranz ca Andreea mi-a dat o leapsa mai ciudata: ce calitati cred ca m-ar recomanda pe mine ca pedagog? […]
maddish
26/02/2007 at 12:30 AMdone: http://maddish.weblog.ro/2007-02-25/129550/cum-e-sa-fii-profesoara.html
Cristian
27/02/2007 at 6:18 PMSalut. Ce ziare citeşti zilnic, ca viitor jurnalist din pasiune? Chiar dacă oferta internă e slabă.
Ce editorialişti urmăreşti cu sete?
Multumesc!
Vivi’s developer blog » Blog Archive » Despre a fi profesor / asistent
09/03/2007 at 4:53 AM[…] ma provoca acum o vreme sa scriu despre cum este sa fii asistent sau instructor. Am fost timp de patru ani instructor Cisco […]