Ma plimbam pe intuneric cu M. si un individ in training parea sa ne urmareasca. Am traversat. Apoi ne-am intors pe o strada luminoasa. Ne-au alergat niste catei vagabonzi. Eu era sa lesin de frica.
Mergeam singura pe calea Mosilor. Ascultam muzica prin casti, aveam mp3 player-ul in buzunar. Un individ statea fix in spatele meu de o bucata de vreme. Am dat muzica incet, sa ii aud pasii. Mimand ca ma uit intr-o parte, l-am vazut cu coada ochiului. Ma privea atent. La un moment dat, a intrebat destul de incet ce fac. Sa vada cat de tare e muzica? Si-a pus gluga pe cap si a grabit pasul, parea ca-mi sufla in ceafa. M-am apropiat imediat de marginea trotuarului ca sa traversez. A venit dupa mine. Mi-am ridicat fusta (stramta, pana la genunchi) ca sa alerg mai bine si am rupt-o la fuga pe trecerea de pietoni. Individul a strigat dupa mine: “Stai un pic, sa-ti zic ceva!”, a alergat cativa metri si a abandonat cand am intrat intr-o scara cu interfon.
In metrou, o fetita blonda statea in bratele mamei ei si, cu ochii inchisi, mirosea un fir de zambila roz.
Nu m-as muta din Romania. Uite-asa. Aici poti sa comunici din priviri. Desi e nepoliticos, privesc oamenii in ochi pe strada si la metrou. Unii au potential de persoane apropiate. Aici am inca senzatia ca nu am epuizat toti oamenii din lume, ca inca pot fi placut surprinsa. Neplacut susprinsa nu cred ca mai pot fi.
Singurul lucru cu care a trebuit sa ma reobisnuiesc in Bucuresti este praful.
22 Comments
Sorcerer
13/02/2007 at 1:53 PMNu cred ca e nepoliticos daca te uiti in ochii cuiva; dar sa te uiti oarecum subtil si cu tenta de “timiditate” pentru ca incerci sa-l citesti pe acel cineva, sau … vrei sa vezi o parte din “eu-l” lui :D.
Si nu cred ca i-ar placea sa vezi acea parte din el … insistent, cred ca e un fel de viol la nivelul “eu-lui” lui, la nivel emotional 😀
Si mie imi place sa privesc oamenii in ochi, eu asa privesc oamenii, cu o privire lunga in ochi, putin ganditor 😛 … si somnoros dimineatza in metrou.
Imi place la nebunie sa merg cu metroul, new people, new experiences, priviri dulci, etc, poate e doar o impresie fiindca nu mai am masina ? 😀
OnionSoup
13/02/2007 at 1:54 PMAndreea,
dc n-as sti cat de naspa e senzatia de care vorbesti, as putea incerca o gluma cum ca au inceput sa te recunoasca bloggerii pe strada 🙂
hawke
13/02/2007 at 3:24 PMPoate era un fan, poate isi dorea un autograf. Si l-ai lasat singur in strada?
alex
13/02/2007 at 4:01 PMnasol mom ..cred ca te-ai speriat
nu mai umbla sg pe strada
miki
13/02/2007 at 4:02 PMNici eu nu as vrea sa ma mut din Romania. Aici e acasa, aici viata te surprinde in fiecare clipa, cu fiecare ocazie pe care o prinde. Mai ales daca esti fata.
andressa
13/02/2007 at 4:08 PMalex,
m-am speriat. cum nu m-am mai speriat de mult timp.
dar cum sa nu mai umblu singura pe strada?? 🙂
sa-mi angajez bodyguard? sa-mi gasesc un iubit cat un dulap care sa ma escorteze? fii serios! 🙂
pauldumitru
13/02/2007 at 5:10 PMnici eu nu m-aş muta; nu definitiv; cred că aici sunt ascunse multe lucruri care au încă potenţial; mă întreb doar încotro mergem…
ago
13/02/2007 at 6:20 PMsi mie-mi place sa privesc oamenii (preferabil in ochi) 🙂
Pif
13/02/2007 at 6:25 PMsfatul asta cu “nu mai umbla singura pe strada” e chiar nostim.
urmeaza acum sa o sfatuiti sa isi ia o armura ca in evul mediu.
felicitari pt perspicacitate A., cel mai bun lucru pe care poti sa il faci este sa fii mereu atenta in jurul tau, mai ales la ore tarzii sau prin zone mai “neprietenoase” din oras.
ai mai putea sa te inscrii si la niste cursuri de autoaparare ceva dar iti trebuie multa rabdare pana sa obtii rezultate.
Christiansen
13/02/2007 at 10:26 PMAsta e Bucurestiul … Imi pare sincer rau pt tine, dar eu cred ca tb sa multumesti Cerului ca ai scapat destul de ieftin …
Piticu21
13/02/2007 at 11:06 PMPermite-mi sa zic … cum dracu ii gasiti ma? Sau eu ma uit asa fioros de fel. Iar, copila aia din metrou … cred ca e aceeasi, sau, toti copii de la metrou fac aceleasi lucruri?
alexandru
13/02/2007 at 11:26 PMromania…simply surprising. bine ai revenit 1 🙂
andressa
14/02/2007 at 12:10 AMPif,
perspicacitatea se dobandeste in timp. Am fost talharita de doua ori.
Piticu21,
ei ma gasesc pe mine, nu eu pe ei. Cred ca fetele ce par anorixice sunt tinte mai usoare decat tipii fiorosi.
Chris,
nu multumesc pentru ca nu am patit nimic rau. O sa multumesc cand voi castiga la loterie!
NetBoy
14/02/2007 at 1:25 AMFoarte nasoala senzatia, makes guns good investment 😀
Pe de alta parte cred ca nu merg cu metroul destul in ultima vreme, si eu privesc oamenii in ochi mereu, just checking ’em out… poate dau cu ochii de o bloggerita anorexica intr-o zi :))
andressa
14/02/2007 at 11:23 AMNetboy,
par anorexica, nu sunt. Mai citeste o data! 🙂
nandos
15/02/2007 at 3:13 AMMa pisi, sa ma scuzi!Daca tu esti in poza de mai jos am mari dubii ca postul asta e pe bune.Faza cu urmaritul pe Mosilor e doar ptr impresie artistica asa,nu? 😛
andressa
15/02/2007 at 11:33 AMnandos,
e pentru ultima oara cand las sa teaca un comentariu de mitocan. iar tu te vei putea lauda ca stai chiar la granita dintre perioada cu si fara comentarii cretine.
pe cine faci tu “pisi”?
ah, ce ma oftica uneori oamenii care au caterinca in loc de creier in spatele ochilor.
sa fii sanatos cu dubiile tale. fie ca ale noastre cai sa nu se mai intalneasca vreodata.
grrrrr, m-am enervat!
nandos
15/02/2007 at 4:14 PMandressa
Ok.Ai dreptate! Imi prezint scuzele ptr acel “ma” din “ma pisi” 🙂
andressa
17/02/2007 at 11:48 AMnandos,
vreau sa-mi cer scuze pentru ca am spart toate oalele in capul tau. adica meritai o oala, dar nu pe toate. am reactionat asa pentru ca am primit mai multe comentarii reautacioase si iata ca pe tine m-am razbunat. imi pare rau.
nu m-a deranjat apelativul insa, ci faptul ca ai fost mitocan cu remarca aceea. eu prezint o experienta foarte neplacuta si tu ma iei peste picior. de ce sa nu fac si eu la fel?
Mihai Biharia
27/02/2007 at 6:37 PMDraga Andressa,
Cateva nedumeriri…
Adica cum statea fix in spatele tau ,cand tu si el mergeati?:)(ca nu cred ca-l duceai in spinare)
poate consideri un referential cu originea in tine sau el
(mai bine in el) si voi executati o miscare rectilinie si uniforma:)
Apoi,cum sa vada cat de tare e muzica?
O revelatie: calea mosilor,un tip cu gluga, cred ca era dr. Tranca:))
Cred ca te-ai speriat degeaba, nu ai nevoie de bodyguard si sunt deacord ca merita sa traiesti in Romania.cu conditia sa nu transformam cu orice pret cotidianul in apocaliptic
Cu multa simpatie
Mihaii
andressa
27/02/2007 at 10:47 PMMihai,
incerc sa rezolv enigmele. Mergea “fix in spatele meu” adica la cativa pasi in urma mea. Il vedeam daca priveam in vitrinele magazinelor pe langa care treceam. “Sa vada cat de tare e muzica” pentru a vedea cat de atenta sunt la ce se intampla in jur. Pregatea sa ma deposedeze de mp3 player sau de mobil (mi s-a mai intamplat de doua ori, stiu ce vorbesc).
Tot la fel de multa simpatie.
Mihai Biharia
27/02/2007 at 10:55 PMSigur ca ai dreptate.
Am vazut ca ai simtul umorului si am vrut sa glumesc un pic. Sa nu luam totul ad litteram(cum am facut eu:)). Oricum imi place ce si cum scrii.
cu ultrasimpatie
Mihai Biharia (www.ins.ro) Afla cine sunt:))