Diverse

concurs pentru iubitorii de ceai si de povesti frumoase

Dupa ce m-am laudat ca imi place ceaiul verde mai mult decat apa, Lipton mi-a propus sa invit la o ceainarie 10 persoane care imi impartasesc pasiunea sau care vor sa guste si sa afle mai multe despre o bautura care le poate schimba (sau chiar salva) viata.

Am acceptat provocarea in primul rand pentru ca, asa cum scriam de curand, ceainariile sunt locurile mele preferate din oras, dar si pentru ca intalnirea cu cititorii de acum cateva zile mi-a placut foarte, foarte mult. Trebuie sa fiu mai curajoasa, asadar! Pe 26 aprilie, eu si Adi Hadean ne vom invita cititorii la o discutie  si o ceasca de ceai verde, asa ca avem garantia unei intalniri reusite! Apropo, cu Adi Hadean vad ca am in comun nu doar pasiunea pentru ceai, ci si pofta de sarmale de zilele astea: si el s-a laudat pe blog cu o isprava de toata lauda. =))

Ca sa obtineti o invitatie la intalnire, va rog sa raspundeti unei provocari: povestiti-mi cea mai frumoasa intalnire sau discutie pe care ati avut-o in timp ce savurati o ceasca de ceai verde. Sunt permise si fictiunile, din moment ce nu pot verifica acuratetea datelor! =)) Premiza mea este ca aceasta bautura face atmosfera potrivita pentru a cunoaste mai bine un om sau chiar pentru a te indragosti. Asa ca sunt curioasa daca si pentru voi a fost un elixir al fericirii. 🙂

Aveti timp sa ma convingeti de relatia voastra speciala cu ceaiul sau ca aveti o relatie speciala datorita ceaiului pana pe 23 aprilie. Tot pe 23 voi anunta castigatorii cu care ma voi intalni pe 26.

Va rog sa va inscrieti la concurs numai daca sunteti din Bucuresti, pentru ca intalnirea va fi aici, in timpul saptamanii si nu pot acoperi costurile transportului si cazarii in cazul in care sunteti in alt oras. Voi alege 10 castigatori: fie vor fi 10 persoane care imi lasa comentarii, fie 5 persoane care anunta in comentariul cu care participa la concurs ca vor sa vina insotiti. Asa ca va rog sa precizati cand participati la competitie daca vreti sa castigati o invitatie simpla sau una dubla.

UPDATE: La intalnire va veni si prof. dr. Mencinicopschi pentru a raspunde la intrebarile noastre despre alimentatie si beneficiile ceaiului. In plus, ne vom face poze, de fapt “photo-tea memories”, adica vom avea amintiri rumoase de la intalnirea noastra! Iata inca doua motive sa va inscrieti in concurs! 🙂

You Might Also Like

17 Comments

  • Reply
    rocsanaB
    17/04/2012 at 5:24 PM

    In viata asta a mea am baut ceai doar cu un scop:sa slabesc,evident ca am baut ceai verde.(Ceaiul nu a gresit pentru nereusita mea.)
    Insa intr-o zi am primit o invitatie la un ceai VERDE si recunosc ca nu stiam ce sa raspund.De vina nu era persoana care imi adresase invitatia, ci faptul ca urma sa gasesc un alt scop ceaiului, urma sa faca parte din detaliile unei intalniri cu o persoana draga. A fost cu dublu castig,recunosc, am baut pentru prima data ceai DOAR savurandu-l si am avut parte si de o intalnire reusita.

  • Reply
    Cristian
    17/04/2012 at 7:00 PM

    Din păcate n-am avut nici măcar o întâlnire sau vreo super discuție în timp ce savuram o ceașcă de ceai verde. Probabil că sunt prea solitar sau nu sunt așa de pasionat de ceai.

    Îmi vine totuși în minte o frumoasă după-amiază de primăvară în care un prieten mi-a oferit niște ceai negru verde însoțit de niște biscuiți. Doar ceaiul merge de minune cu ceva dulce, nu? Întrucât totul era servit extrem de frumos, ceaiul într-o ceșcuță pusă pe o farfurie, biscuiți alături, ce-mi trece mie prin cap? Hai să ies afară la stradă să mă vadă lumea. Și uite așa cam pe la 5 după-amiaza (coincidența fericită) eu îmi sorbeam tacticos ceaiul în mijloc străzii lângă o stație de autobuz 🙂 O măsuța cu un scaun mai îmi lipsea ca să fie tacâmul complet și să se holbeze lumea la mine ca la urs. Da’ nu-i nimic, măcar am oferit unui puști cu doi biscuiți că doar copiilor le plac dulciurile. Ceaiul nu l-am împărțit însă cu nimeni 😀

  • Reply
    Verde Laudat
    17/04/2012 at 7:19 PM

    Mă-nverzii la gândul că ți-aș putea spune și la ureche cum pe lângă întâlniri de înaltă societate virtuală ți-ar șade bine un zâmbet mereu vinovat al unor întâlniri în particulier.

  • Reply
    NetuLiber
    18/04/2012 at 12:02 PM

    Amintirea neplacuta: la o intalnire cu doua domnite ce detin un blog culinar eu fiind interesat de niste briose, la o cafenea/ceainarie din floreasca, am baut o zeama dulce. Evident la un pret pe masura locatiei. Am spus ca nu o sa mai beau ceaiuri aiurea pana nu o sa aflu ‘baza’, altfel fiind usor de pacalit.
    Amintirea placuta: acum vreo 5 ani, in vacanta la bulgari, intr-o dimineata cu un soare din ala molesitor, la o terasa obisnuita, am baut un simplu ceai ‘la plic’ ce mi-a ramas in minte. Desi l-am cumparat si pentru acasa, nu am reusit sa reproduc gustul. De atmosfera nu mai vorbesc.

  • Reply
    Gabriela Lazarescu
    18/04/2012 at 12:03 PM

    Motivul pentru acre eu iubesc ceaiul este din cauza ca iubesc foarte mult cultura japoneza,ei au intreaga ceremonie legata de ceai cu ulte povesti si multe obiceiuri.Daca stiti unde pot face cursuri de asa ceva va rog sa imi spuneti!

    • Reply
      andressa
      19/04/2012 at 8:55 AM

      @Gabriela Lazarescu:
      nu stiu unde poti invatat despre cultura japoneza, dar daca vrei sa inveti mai multe despre secretele ceaiului: ora la care ar trebui consumat, felul in care trebuie pregatit etc, pot invita un nutritionist la intalnirea noastra la ceai pentru a raspunde intrebarilor voastre. Ti-ar placea sa il cunosti pe prof. dr. Mencinicopschi?

  • Reply
    Oana din bucate
    18/04/2012 at 7:32 PM

    Relatia mea cu ceaiul e legata de aromele acestuia. Un ceai mai tare, ma duce cu gandul la intalniri de demult. Unul fructat, la o buna prietena cu care imparteam camera de camin in primii ani de Bucuresti. Amintire cu ceai verde?
    Sa spunem ca era iarna, si tocmai ce organizasem un eveniment. Sa adaugam ca o buna prietena venise cu un amic, la acelasi eveniment. A doua zi, sunt somata la un ceai, impreuna cu cei doi. Dupa ceva asteptari in frig, pe langa Gara de Nord, a aparut doar el, si am ajuns intr-o ceainarie din zona. Nu stiu nici acum cum se numeste, stiu doar ca era asa…o atmfosfera buna de povestit, mai ales ca se statea pe jos, pe perne. Stiu sigur ca am baut ceai verde cu iasomie, la recomandarea unei doamne de acolo. Si ca, nu stiu daca de la cald, de la aroma, de la noi, ori de la toate cate putin, am povestit atunci cate in luna si in stele.
    A fost altfel, pentru mine, cea obisnuita sa iasa numai cu oamenii din grupul apropiat. Gustul de ceai verde de atunci se combina cu placerea cunosterii unui om. Cu multe zambete. Cu o indragosteala frumoasa, sincera si plina de surprize. Un ceai verde asa cum am merita sa bem macar o data pe luna! 🙂

  • Reply
    Cursuri chitara
    19/04/2012 at 10:42 AM

    singurul motiv pentru care beau ceai este aroma lui…

  • Reply
    Cristian
    19/04/2012 at 2:42 PM

    @Oana din bucate: probabil ai fost în Ramayana Cafe:

    Dinspre Sud (Grivita, Gara de Nord)

    Cu mașina:
    Mergi până la Gara de Nord, fă dreapta pe lângă gară, apoi, după coloane fă stânga pe BD. Dinicu Golescu. La primul semafor, fă stanga pe Baldovin Pârcălabul.

    Am fost și eu acolo și atmosfera e cel puțin indiană dacă nu frumoasă, se stă pe perne, se servesc prăjiturele, ospătărițele sunt drăguțe și îmbrăcate în stil indian. Păcat că se fumează, deși pentru unii asta poate fi un plus.

    @Gabriela Lazarescu: văzusem acum câțiva ani un fel de școală despre cultura japoneză, dar era parcă mai mult cu origami decât cu ceai și din nefericire nici nu-mi aduc aminte mai mult de atât.

  • Reply
    Tudor
    21/04/2012 at 5:29 PM

    A intrat grăbită lăsând în urmă viscolul de afară. Era seară, frig şi multă zăpadă, dar el o aştepta la masa lor din colţ, zâmbitor dar puţin îngândurat, cu o cană aburindă în mână.
    – Ceai ?
    – Da, mă ştii doar…
    Ochi în ochi, au sorbit prima înghiţitură. Gustul pătrunzător de ceai verde şi vanilie avea mereu acelaşi efect. Era primăvară şi se plimbau printre pomi abia înfloriţi, aşa cum era şi dragostea lor. Soarele aducea căldură şi bucurie, iar buzele lor nu se puteau despărţi, tresărind la fiecare atingere, la fiecare adiere de vânt. Nimic nu mai conta în afară de mirosul părului ei şi ochii lui pătrunzători, aproape negri. Nisipul fierbinte le ardea tălpile, iar vara şi marea complotau împreună pentru bucuria lor. Se potriveau perfect, atunci când dansau, când visau, când râdeau, când se regăseau noaptea în îmbrăţişări dureroase. Mirosul de frunze arse le plăcea la fel de mult. Iar dragostea lor mergea mereu mai departe, cu fiecare plimbare, cu fiecare călătorie, cu fiecare sărut în vântul rece al iernii. Cu fiecare cană de ceai împărţită împreună. Cu fiecare an în care mâna ei se potrivea mai bine în mâna lui.
    – La ce te gândeşti ?
    – La noi.
    Ar fi vrut să o ia din nou de mână, să retraiască clipele avute împreună. Să-i spună că a însemnat totul pentru el şi ca nu înţelege de ce anii i-au adus aici. Să o ia în braţe şi să o roage să îmbătrânească alături de el. Dar nu mai putea. A mai sorbit o înghiţitură de ceai.
    – Ce ai mai făcut în ultimele luni ?

  • Reply
    Idei de afaceri
    23/04/2012 at 10:40 AM

    Mult succes ! 😀

  • Reply
    Roberto
    23/04/2012 at 8:39 PM

    Mie nu imi placea ceaiul. De niciun fel. Mi se parea o bautura anosta, buna de baut cand iti era frig. Nici macar atunci cand eram racit nu apelam la el. Dar, intr-un fel aproape proustian, acum, mirosul ceaiului verde ma duce inapoi in timp in momentul in care mi-am intalnit pentru prima oara iubita. Ea, ca o persoana careia ii place sa aiba controlul, mi-a cerut ca prima noastra intalnire sa aiba loc la o ceainarie, spre disperarea mea de la acel moment. Dar magia unei prime intalniri senzationale, conversatia naturala, privirea ei electrizanta, toate imi sunt acum din nou palpabile cand miros iar o cana de ceai bun. Verde. Ca la prima intalnire

  • Reply
    cristina
    23/04/2012 at 8:41 PM

    Imi place sa imi incep ziua cu un ceai verde. Ca si tine, am renuntat la cafea la recomandarea unui medic si a fost cel mai bun lucru care mi s-a intamplat. Mi-am dat seama ca nu stiam ce pierd! Ceaiul are o minunata calitate ciudata: ma incalzeste iarna si ma racoreste vara. Da, beau si ice-tea, dar tot cald imi place mai mult sa il beau chiar si cand afara sunt 40 de grade.
    Stand la un ceai am cunoscut mai bine pe cineva care acum imi este aproape oricand, ma intelege mai bine ca oricine si ma ajuta chiar acum cand trec printr-o perioada foarte dificila. Dar stii ce? Dupa ce beau o cana cu ceai verde lumea pare un pic mai roz 🙂

  • Reply
    Roberto
    23/04/2012 at 8:48 PM

    Nu m-am uitat cu atentie si nu am vazut ca de fapt concursul e numai pentru cei care stau in Bucuresti. Eu sunt din Cluj, asa ca… Oh, well, data viitoare

  • Reply
    » castigatorii concursului meu pentru iubitorii de ceai verde » Andressa
    23/04/2012 at 9:01 PM

    […] toturor celor care s-au inscris la concursul meu pentru iubitorii de ceai verde. Asa cum am anuntat in update la post, ne vom face si poze la […]

  • Reply
    Inchiriere masini
    25/04/2012 at 1:42 PM

    Ador ceaiul, nu este zi in care sa nu beau cate 3 cani…am inlocuit apa cu ceaiul de mult…

  • Reply
    Leasing auto
    26/04/2012 at 10:58 AM

    Un ceai este mereu binevenit in organismul fiecaruia din noi

  • Leave a Reply