on hold

Epoca asta glaciara m-a facut sa aman toate lucrurile pe care le asteptam cu placere. Sa ma vad cu diversi prieteni, sa merg la Campina pentru un gratar si pentru a da un fel de interviu canonic (long story), sa ma intalnesc cu un fotograf, sa imi cumpar blugi de-aia skinny pentru ca nu mai sunt atat de nesigura pe mine incat sa evit sa port ceva mulat, sa merg la mama, sa merg la un hypermarket pentru ca am de luat o gramada de chestii, sa merg sa cumpar niste cadouri…

Pe langa vreme, s-a adaugat si faptul ca din cauza unor probleme personale am avut un pic de recuperat la serviciu si am lucrat si seara si in weekenduri si deci toata viata mea personala a fost amanata pentru ca nu am mai avut timp de nimic. Si toate amanarile astea ma fac sa simt ca astept ceva si deja nu mai suport suspansul. Parca viata mea toata e pe hold si ascult o melodie din-aia enervanta ca la taxi leone (mama leone…) sau la call center (apelul dvs. va fi preluat imediat…).

Am senzatia ca trebuie sa evadez si de multe ori cand simt asta ajung sa dau iama intr-un fast-food si apoi regret pentru ca nu numai ca n-am evadat, dar am si o senzatie de greata care nu trece decat dupa 2 zile. Anyway, nu am cedat tentatiei de a manca prostii, dar nici mult nu mai rezista in starea asta. As vrea sa trec din nou pe “play”.

Daca va injur zilele astea, nu o luati personal.