Sarmale

M-a costat 50 de lei coafura si inca 50 de lei au costat clamele cumparate de la primul magazin iesit in cale pentru a ascunde din dezastrul rezultat in urma vizitei la coafor.(Nu spun numele locului pentru ca nu vreau sa-i fac reclama, nici macar negativa nu merita! )

Mergeam la o cununie civila si, dupa ce asteptasem 30 de minute in ciuda faptului ca aveam programare, stilistul a inceput sa ma traga de par cam isteric pentru ca “ne grabim!”  Ne grabeam, ce-i drept, dar nu spre a cheli. In fine. A zis ca imi face “bucle spre varfuri” ceea ce a sunat decent pentru o coafura de zi. Am asteptat cu inima stransa ca ceea ce parea a fi o coafura de tip “sarmale” sa se transsforme in “bucle spre varfuri”. In zadar. Timpul zbura, urma sa ma ridic de pe scaun si aratam din ce in ce mai mult a canis. La sfarsit am protestat, am refuzat sa plec in acel hal. A urmat o ciufulire administrata de stilist (-ul lui peste!) si o improscare cu o smacolina ce ar fi trebuit sa mai domoleasca din entuziasmul si zvarcolirea pletelor. In zadar. Aratam ca nasa mica la o nunta de nunta.

Am plecat de acolo cu o falca-n cer si-una-n pamant. Si o clama-n par.

Era a treia oara cand vizitam acel salon. prima data cand am fost acolo m-am tuns, iar tunosoarea a fost ok, a doua oara m-am coafat, iar coafura (facuta de altcineva) a iesit dragut – cu singura mentiune ca era prinsa cu multe agrafe facute dintr-un metal atat de maleabil  incat odata cracanate nu mai strangeau suvita de par si de aceea cadeau pur si simplu din capul meu, incet dar sigur. Coafura s-a dus naibii in vreo jumatate de ora. A treia oara am plecat cu sarmale, a patra oara nu mai calc pe acolo.

Caut in continuare un coafor.

ps: Hai Romania! (Ce plictiseala a fost repriza intai…)