Uncategorized

La bine si la rau

Acum vreo 8-9 ani, ce-a trecut timpul!, ma plimbam uneori seara cu un amic. Ne plimbam mai ales seara, ma astepta sa ies de la liceu impreuna cu Carlos, catelul lui.

Era o toamna calduroasa si senina, cum ar trebuie sa fie toate toamnele. Ziua lumina era difuza, mai mult portocalie decat alba, si se intuneca devreme. Ne plimbam si vorbeam una, alta. Uneori eram obosita, poate suparata, alteori aveam chef de ras. El imi spunea din cand in cand: “Ar trebui sa te vada prietenul tau acum!” Amicul asta era un tip mai romantic decat multi alti baieti, ce-i drept, dar spunea un lucru pe care multi il simtim.

E vorba de faptu lca numite momente trebuie neaparat impartasite cu partenerul/partenera. Chiar daca nu sunt momente in care stralucim – desi oboseala dupa o zi lunga iti poate da o anumita stralucire – , chiar daca nu ne sta parul perfect si ne e foame. Chiar daca ne dor picioarele, ne napadesc gandurile sau nu ne putem opri din vorbit.

Momentele astea – bune si rele – ne reprezinta. Numai trecand prin ele aluturi de tine, partenerul/partenera ajunge sa te cunoasca.

Pana nu ma vezi obosita, nervoasa, infometata, emotionata si fericita – nu stii nimic despre mine.

9 Comments

  • Reply
    runbaby
    18/08/2007 at 3:31 PM

    oricine poate sa iubeasca o imagine stralucitoare si mereu zambareata :), easiest thing in the world. daca o iubesti si cand e chircita de la durerile menstruale, urla la tine fiindca e prea nervoasa ca sa-i mai pese ca tu ai dreptate, are parul murdar si vrea ciocolata la 3 noaptea, then maybe you’re on to something ;)…

  • Reply
    stingo
    18/08/2007 at 4:02 PM

    Şi nu numai partenera/partenerul. Şi prietenii.

    [/emo]

  • Reply
    Lucian
    18/08/2007 at 5:40 PM

    Intrebarea e, ce cauta catelul Carlos cu tine la liceu?
    (nu m-am putut abtine..)

  • Reply
    Eudaimon
    18/08/2007 at 6:48 PM

    for runbabay,
    oh how true that is…i love the days when anything i do is wrong and she gets mad cause i don’t do anything righ. so i stare at her with a grin on my face and loving eyes and she thinks i’m a moron. Those are the moments when i know i love her.

  • Reply
    iancu
    19/08/2007 at 12:15 AM

    Tii la cineva cu adevarat atunci cand te scoli dimineata si e langa tine dormind si te uiti la ea gandindu-te ca nu vrei decat sa te poti trezi asa in fiecare zi. Tii la ea cand adori toate felurile ei de a fi, cand e suparata, trista, jucausa, copilaroasa, amanta, nesuferita, cand e nemachiata, intr-un tricou jerpelit, cand e cocheta, cand e plictisita..

    Un lucru nu il inteleg, de ce unii oameni petrec “quality-time” cu altcineva decat perechea lor. N-am reusit niciodata sa fac asta. Eu mereu mi-am dedicat timpul celei pe care o am (aveam mai bine zis), cu altcineva as simti ca pierd timp nepretuit, as fi nelinistit, nerabdator sa ajung unde imi este “casa”, alaturi de cea care imi ofera fericirea.

    Sau poate sunt eu prea “one-track minded” 😛 Poate de asta imi e mai greu sa socializez. Well, lose some, win some, as they say. I gladly pay the price 🙂

    Frumusetea unui om nu consta in masca pe care acesta o poarta de obicei, ci din complexitatea sinceritatii sale 🙂 Sau ceva de genul asta, nu ? 😉

  • Reply
    andressa
    19/08/2007 at 8:26 AM

    iancu,
    uneori ai relatii in care nu simti ca ai vrea sa-ti petreci tot timpul cu acea persoana. Si ai rabdare – poate evolueaza lucrurile – sau pleci pentru ca nu a fost dragoste la prima vedere.
    Ideea e ca sunt relati in care nu pereci atat de mult timp cu partenerul/partenera – din diverse motive: timp, alegerea ta… Iar asta incetineste mult procesul de cunostere reciproca.

  • Reply
    iancu
    19/08/2007 at 12:23 PM

    Da stiu, dar mie nu mi-au reusit niciodata astfel de “jumatati” de relatii. Pt mine e totul sau nimic 😛 Altfel parca nu are rost.

    Multi din cei ce au relatii de genul asta sunt cuplati pt ca e ceva “normal” sa ai prieten/prietena, trebuie cineva care sa umple locul respectiv. Stiu ca suna a critica, desi nu e. Unii dintre noi nu simt nevoia de a avea o relatie in care implicarea sa fie completa. Unora le e teama in sinea lor sa se “lege” emotional cu totul de cineva, altii pur si simplu nu simt nevoia. Nu ii poti acuza cu adevarat de superficialitate pe niciunii.

    A propos si de subiectul “Tu stii ce mai face iubitul tau?”, ma fascineaza capacitatea oamenilor de a se izola de cel cu care traiesc (sau ar trebui). Inrobirea asta in munca, de dragul visatului-viitor fericit impreuna devine deja atat de comuna. Atat de orbi suntem toti incat nu ne dam seama ca viitorul nu exista, exista doar ce faci acum. Daca esti prea obosit pentru a mai mangaia/zambi celei dragi inseamna ca ai pierdut deja scopul vietii.

    Concluzionand “elucubratiile”, e o chestie care suna f bine si imi place sa mi-o aduc aminte cand regret/ma gandesc la ceva din trecut si am indoieli:
    fiecare secundae o sansa noua de a face ceea ce iti doresti (din pacate nu mai gasesc sursa).

  • Reply
    andressa
    19/08/2007 at 3:13 PM

    iancu,
    nu stiu daca sunt jumatati. Daca sunt inceputuri? Eu una nu stiu daca toate relatiile fericite au inceput cu un bum! , poate e nevoie si de timp si rabdare. Nu stiu inca. Poate nu voi sti niciodata.

    Sunt de acord ca viitorul nu exista, ci doar o succesiune de “prezenturi”. Si imi traiesc viata in consecinta. M-am saturat sa astept.

  • Reply
    Andrei
    20/08/2007 at 5:16 PM

    Te iubea tipul ala… saracul.

    Eu am asteptat sa fiu cu cea pe care o iubesc un an si ceva, era prima dragoste si niciodata nu a cedat.

    Am avut alte relatii intre timp, dar nimic nu se compara cu felul in care ma face ea sa ma simt si cum suntem cand suntem impreuna.

    Fiecare dimineata in care ma trezesc si ea nu e langa mine doare. Mai mult decat cele in care credeam ca nu imi va impartasi niciodata sentimentele… pentru ca asa imi spusese ea.

    Fericirea-i un lucru marunt (C)

  • Leave a Reply