O noua etapa

E ciudat cum am ajuns sa lucrez ca office manager. Simteam ca pierd vremea pana incepea facultatea. M-am dus la interviu stiind ca ma calific pentru post, dar fara sa-l doresc din tot sufletul.

Dupa al doilea interviu primeam un raspuns afirmativ la eforturile mele de a ma angaja.

Punctele tari ale jobului: un domeniu interesant pentru mine, colegi tineri, dinamici, echipa foarte agreabila, program flexibil [part-time], sarcini diverse [ceea ce ma fereste de indobitocire], birou in buricul bucurestiului, salariu bun. Punctele slabe: faptul ca lucrez mult singura si putin in echipa.

Mi-am propus sa imi testez abilitatea de a lucra in acelasi loc vreme mai lunga de 4 luni. Dupa 10 luni, nu stiu cand au trecut sesiunile peste mine, nu stiu cum au trecut zilele aglomerate in care am lucrat zi-lumina sau cele in care zilele pareau lungi pentru ca nu aveam mare lucru de facut. Dar au trecut.

Mi-a placut la nebunie. Am luat bursa in aprilie si pana de curand nu am putut sa le spun colegilor ca plec. Pentru ca nu prea voiam sa plec. M-am enervat de multe ori, am facut si lucruri care imi displac, am ajuns sa invat multe despre copyright si servicii bancare, desi nu intentionasem – si ma acomodasem. Imi placea mult!

Azi am completat cererea de desfacere a contractului de munca si ma apucase o tristete… Norocoasa persoana ce imi va lua locul!

Am ramas cu o singura slujba! 🙂

Pe de alta parte, am acceptat o noua provocare.
Am avut de ales dintre trei oferte – trei lucruri pe care le puteam face si din Varsovia, corespondand pe email pentru o perioada.

Sa vedem daca fac fata provocarii – pentru ca numarul de joburi trebuie sa ramana constant, nu? 🙂