Am dat la liceul bilingv George Cosbuc din mai multe motive:
- pentru ca era micut [veneam dintr-o scoala cu 11 clase paralele]
- pentru ca era aproape de casa [era la 2 statii de autobuz]
- pentru ca se facea engleza multa [si cu profesori din UK sau USA]
- pentru ca era un liceu cu un un anumit prestigiu
- pentru ca acolo invata un tip inalt si slab [am aceleasi gusturi de mica 🙂 ] poreclit “Miel” de care am fost indragostita din clasa a saptea pana in clasa a noua. Cand eu eram a noua, el era a douasprezecea. Asta a cantarit foarte mult in luarea deciziei 😀 Serios…
Pe perioada liceului nu am simtit ca eu si colegii mei suntem deosebiti. Da, vorbeam multa engleza, aveam revista a liceului si o incercare de statie radio in scoala, dadeam petrecere de Craciun, Valentine’s Day, Martisor, etc… Eram ca orice liceu.
Aveam profesori buni si mai putini buni, profesori cu ciudatenii, profesori foarte prietenosi. Unii elevi mergeau la olimpiade, altii chiuleau la greu.
Acum ca am terminat liceul nu idealizez perioada aceea. Mi-o aduc aminte la fel ca in ziua in care am dat BAC-ul. Insa un lucru s-a schimbat: observ ce s-a intamplat cu cei care au absolvit acelasi liceu. Si acum cred ca in liceul ala e ceva special.
Cei de la Oricum schimba lumea. Nu stiu exact ce ii motiveaza, dar lucreaza fenomenal in echipa [i-am vazut si aseara la Stimultan, dar despre asta intr-un alt post] : fac reviste, site-uri, concerte, concursuri.
O alta colega a fost la selectia pentru Eurovision acum ceva timp, o alta e creatoare de moda… Andrei Rosca a facut tot Cosbuc!
Mariko a terminat Cosbuc si acum preda acolo. Mi-e greu sa dau exemple particulare, insa pot spune ca am cunoscut sau am reintalnit foarte multi oameni creativi, inteligenti si entuziasti care au terminat acelasi liceu ca mine. Iar asta ma face foarte mandra pentru ca am terminat liceul bilingv George Cosbuc! 🙂
La Consiliul Elevilor mergeam mereu. [Old habits die hard, acum ma duc la Consiliul de la facultate… ] Razvan, acum in Oricum, era de departe cu cel mai mare spirit de initiativa. Maria, presedinta Consiliului de dinaintea lui [stiu ca imi citeste blogul :)] te facea sa ramai dupa ore la sedinte sa gasesti solutii. Era entuziasta, desteapta, ambitioasa. De nota 20.
Cred ca prin orele alea de engleza nonconformiste, prin faptul ca ni se stimuleaza creativitatea prin proiecte, ca avem un liceu cu grafitti pe pereti si suntem incurajati sa ne punem in aplicare ideile [ca e vorba e organizarea unei petreceri, strangere de fonduri, reviste, site-uri, concursuri, realizare de grafitti – orice, ORICUM 🙂 ] ajungem persoane cu incredere de sine si puse pe fapte mari!
Go Cosbuc!
13 Comments
kio
11/06/2006 at 5:13 PMEu, ca elev al Colegiului National Mihai Eminescu, ma simt mandru ca ai pus liceul meu pe primul loc in comparatia ta…si stiam io ca exista licee in care lumea e mandra sa fie 😐 anyway o parere din interior despre CNME: http://kio.haos.ro/?p=15
Ana
11/06/2006 at 5:31 PMSunt dezamagita, Sava nu e in lista. Nici macar Vianu.
Dar, in esenta ai dreptate, liceul ne schimba mult si ne formeaza. Eu am facut Sava, care lumea zice ca e un liceu foarte bun. Si pe buna dreptate, toti am intrat la facultate. Dar, nu ne-am intalnit niciodata dupa absolvire, nu am ramas nicidecum o gasca.
In schimb, cei de la Vianu se intalnesc si acum, chiar daca nu sunt la aceasi facultate.
M-a amuzat lista ta de motive pentru care ai dat in Cosbuc, seamana foarte mult cu a mea. Era aproape (3 statii de autobuz). Se zicea ca e bun. Era frate-miu acolo…
radu_pizza
11/06/2006 at 6:39 PMguys, cred ca n-ati prins gluma andreei 🙂
eminescu, creanga, caragiale nu e o lista de licee.
stingo
11/06/2006 at 7:59 PMParantezele patrate… Ufff!
mariko
11/06/2006 at 11:14 PMHmm.. Ilinca, Magistra, Bică, Consiliul elevilor, grafurile (cel de pe sala de sport – Rest in peace a fost făcut când eram a 6a sau a 7a, celălalt când eram a 9a). Olimpiade, cercuri, balul de absolvire (me mushy). Hmm, scrisesm împreună cu Ioana (Pelehatăi – sper că am nimerit) un discurs de absolvire. Se potriveşte perfect pentru generaţia mea, dar o mare parte se aplică coşbucului pe de-a întregul. Poate îl caut într-o zi.
Andressa, când ai terminat?
nihasa
11/06/2006 at 11:48 PMbla bla propaganda comunista …
creanga for t3h win 😀
andressa
12/06/2006 at 12:40 PMMariko, in 2003. Cred 😀
mariko
14/06/2006 at 12:24 AMDeci cu un an mai mare… hmm – tre să văd cine eşti dintre ei totuşi.
tuvia
14/06/2006 at 11:39 AMoh da! cosbuc rulez! 🙂
dina
15/06/2006 at 9:45 PMmda,cosbucu a fost tare la vremea lui,pot sa spun ca l-am prins inca in plina glorie. da s-a cam dus naibii si asta.toti profii tari au iesit/vor iesi in curand la pensie (d-na alboteanu, d-na iambor,d-l herescu-iesiti, urmeaza magistra,dl uritescu etc- pt cunoscatori),si dumnezeu cu mila ce-or sa vina.sa nu mai zic ca si standardele elevilor au inceput sa cam scada..
Cosmin
29/06/2006 at 8:11 PMAm fost la U3, diriginte Uritescu. Ma rog, mult spus, a fost de exemplu o saptamana in care am avut fix 3 diriginiti. Now that was confusing. Eh, I still miss Cosbuc 🙁
[buna Laura!]
Adrian
09/10/2006 at 6:38 PMSi de mine e “aproape” cca 5 statii 135,eu o sa dau la anul la unul dintre licee si am dat in clasa a patra acolo si am picat atunci. Sper sa pot intra prin capacitate, sa nu am ghinion iarasi…Bate-n lemn !!!:| A si o intrebare ca nu mai stiu, cu cat se intra la George Cosbuc ?
Ev
03/01/2007 at 4:15 AMPacat ca spiritul liceului se pierde…si eu sunt martora.lumea se schimba, make place for another race..