[EA] Cum arată Ferestroika, muzeul vieții private în comunism

EA este o serie de articole Andressa.ro despre femei inspirate, creatoare de concepte și lucruri deosebite, care merita respectul nostru și atenția noastră, un like, un share, o comandă sau o donație.

Pentru cei născuți după 1990, comunismul este o noțiune exotică despre care se vorbește mult, se vehiculează multe legende, circulă bancuri. Nu e ceva palpabil. Mulți nu au văzut niciodată de-adevăratelea un telefon cu disc și nu înțeleg ce înseamnă să ai cuplaj la telefon. Nu pot înțelege cum se trăia cu câteva ore de curent electric pe zi, fără căldură și cum se făcea contrabandă cu orice, haine, discuri, cărți, țigări.  E prea… orwellian. E greu de crezut că așa ceva a fost real acum 30 ani.

Pentru cei care s-au născut mai devreme, amintirile trezesc reacții viscerale. Te doare stomacul când îți aduci aminte cum vecinii colaboraționiști te priveau pe vizor și își notau la ce oră plecai, veneai și cu cine erai. Ți-e pur și simplu greață când îți aduci aminte ce soluții ingenioase se găseau pentru a pune pe masă ceva când magazinele aveau doar câteva conserve la vânzare. Prăjeam carne procesată la conservă, mâncam cartofi dimineața, la prânz și seara, și stătam la cozi infernale pentru orice aliment.

Pentru cei care vor să vadă exact cum se trăia atunci, dar și pentru cei care au curajul să își reamintească, dar mai ales pentru turiștii curioși, există Ferestroika. Raluca Jianu și soțul ei, Bogdan, au creat un muzeu privat al vieții de familie în România anilor. Călătorești parcă în timp când pășești într-un apartament din Militari, din Capitală.

“Ferestroika este un mix între istorie și storytelling. Este și o experienta foartă intimă și personală, exact cum se întampla când orice român primește străini în casa lui: le pune ce are mai bun pe masă, se străduiește să fie o gazdă bună și povestește cât poate el de bine cum a fost cu Ceausescu, cu perioada comunistă, cu bune și cu rele.”

Raluca (32) lucrează în comunicare și branding de aproape 10 ani, împărțiți între TIFF, Anim’est și alte proiecte culturale. A lucrat și în agenții și a făcut parte din echipa Impact Hub care a lansat Startarium. Este implicată în prezent alături de Vlad Craioveanu, Ilinca Păun și Victor Georgescu în lansarea unui nou concept de spații de lucru all-inclusive, 3house.

Bogdan (35 de ani) lucrează de 14 ani în marketing și publicitate.

Amândoi au prins câțiva ani de comunism, mai mult Bogdan decât Raluca. Pe lângă amintiri, și poveștile despre viața sub acel regim i-au marcat.

“Aveam 3 ani la Revoluție, așa că nu pot spune ca am trait propriu-zis in comunism. A fost însă un subiect care mă pasiona, copil fiind, mi se părea exotic tot ce îmi povesteau bunicii mei, despre restrictiile pe care le aveau, cum erau nevoiți să gătească noaptea pentru că era presiunea la gaz mai mică. Pe masură ce am crescut și am început să călătoresc și să descopăr in alte țări experiente autentice, am observat ca noi, ca indivizi si ca societate, avem incă o problema în a ne asuma trecutul, în a-l accepta și a ne folosi de el intr-un sens constructiv.”, mi-a spus Raluca.

Bogdan își amintește mai multe, pentru că e născut în 1983.

“Cele mai vii amintiri le am cu mama care mă scotea la plimbare in parcul Herastrau sau ma ducea uneori la o autoservire in zona Dorobanți unde îmi comandam mereu mamaliguță si ciulama de ciuperci. Mai tin minte emisiunile de Revelion de la TVR cand încercam să rezist până la final și totusi adormeam pe la 1-2 noaptea și, bineînteles, Revolutia din ‘89. Stăteam lânga televiziune și mergeam cu ceilalți copii sa căutam gloanțe și cartuse în pauzele când nu se trăgea.”

Cei doi s-au gândit la o experiență memorabilă pentru cei care vor să (re)trăiească atmosfera acelor vremuri. Ei nu văd doar camere mobilate, ci au parte de o plimbare, de niște întâmplări la fața locului, chiar și o degustare. Nu e despre politică, ci despre viața oamenilor, despre probleme și soluții, despre adaptare.

“Vizitatorii sunt preluați de la metrou și sunt introduși în povestea cartierului Militari. Ajunși în apartament, aceștia descoperă cu ajutorul unui ghid profesionist, povestea unei familii care a locuit acolo în anii 80, integrată în contextul politico-economic specific perioadei. Atmosfera este atipică pentru un muzeu. Facem cunostință unii cu altii, încurajăm inca de la inceput conversația și intrebarile, povestim despre diverse aspecte ale vieții cotidiene in fiecare camera apoi răspundem la toate curizotatile musafirilor. Avem diverse probe si happening-uri în zone cheie, se râde mult si, cel mai important, se realizează o conexiune specială între toți cei prezenți.”

Apartamentul în care ajung turiștii a fost amenajat într-o perioadă de 10 luni de fondatori, un designer de interior, Ruxandra Anton, și un muzeograf, Adrian Lupeș. Lor li s-a adaugat o echipă de construcții coordonată de Răzvan Piliu.

“Aproape fiecare element din apartament are o poveste si am tinut mult la acuratețe și autenticitate. Am studiat imagini din arhiva personală, filme din anii ’80, am chestionat prieteni si familie si am integrat toate elementele în acest decor.”

Obiectele au fost dobândite de la familii, de la prieteni, dar și din târgurile de vechituri. Apartamentul care găzduiește experiența a fost al bunicilor Ralucăi. Are amprenta reală a unei familii care a trăit acolo.

De câteva săptâmâni, Ferestroika primește vizitotori. Momentam formatul standard include turul ghidat profesionist, experiența culinară și un suvenir și costă 32 de euro.

“Strainii sunt publicul țintă, însă Ferestroika este deschisă tuturor celor care vor să vadă cum trăia o familie la bloc în anii ‘80. Ne-au vizitat străini din Cehia, Franța, Austria, Germania dar și români, tineri în special, care erau interesați sa descopere fragmente dintr-o perioadă pe care nu au trăit-o, o știau doar din amintirile familiei sau din cărți.”

Investiția în proiect a fost până acum de 15.000 de euro, banii Ralucăi și ai lui Bogdan pentru avansul la un apartament. S-au gândit până la urmă să îți redirecționeze economiile către acest proiect în care cred foarte mult.

“Ferestroika a devenit un proiect de suflet și un mod prin care vrem să aducem valoare experiențelor turistice. În continuare o să investim în setup, dar și ân crearea unor formate noi, pe baza feedback-urilor primite.”

Găsiți informații și rezervați o vizită accesând site-ul ferestroika.com. Nu uitați să le spuneți despre asta prietenilor străini care vizitează București.