CUMPARAM

Cu ce ne îmbrăcăm când nu ne vede nimeni?

Tu cum mănânci când nu te vede nimeni? Uite, eu nu mi-am pus problema asta până când un prieten, acum mai mulți ani, nu a remarcat, mirat, că mă port ca la restaurant. “Dar nu te vede nimeni!”, mi-a zis el când a văzut că am pus față de masă, tacămuri, șervețele. Nu mi-am pus problema că alții se poartă diferit atunci când nu îii vede nimeni. Nu am folosit niciodată furculița și cuțitul de rușine, ci de nevoie. Și ca să mă simt bine, să mănânc cu plăcere. Aparent, aflam atunci, unii nu fac la fel. (Nu îmi dau seama cum procedează însă, sincer. Mănâncă cu mâna?! Direct din cratiță? Chiar sunt curioasă!)

La fel și la haine. Tu cum te îmbraci acum, când nu te vede nimeni? Umbli în fundul gol? Porți numai pijamale? Haine lălâi?

Eu întotdeauna mă schimb după ce mă trezesc. Nu că aș vrea să fac poze sau pentru că aștept musafiri, ci în primul rând din rațiuni de igienă:

  • nu vreau să port pijamelele (am mai multe, din-alea drăguțe, din satin) decât în pat pentru că este alt mediu decât în sufragerie, de exemplu, unde se poate așeza și un musafir în blugii cu care a stat pe scaun în autobuz sau pe bancă în parc
  • nu vreau să murdăresc pijamalele deci dacă intru cu ele în bucătărie, risc să le stropesc cu cafea, sos etc. Eu mereu îmi murdăresc hainele, sunt de groază.

Dar și din rațiuni practice:

  • dacă sună un curier la ușă, vreau să fiu îmbrăcată ca să pot deschide.

Asta nu s-a schimbat din cauza pandemiei, am respectat aceleași obiceiuri. S-a adăugat un motiv să mă echipez / aranjez: videocalls. Bleah, astea nu prea îmi plac.

Totuși, când stau acasă nu port accesorii (cercei, coliere, curele), nici haine care mă strâng sau nu îmi permit să stau cum vreau (de exemplu, să stau turcește). Deci port mereu haine confortabile: tricouri sau cămăși și pantaloni sau colanți.

În martie și apoi în aprilie am făcut două cure de detoxifiere a garderobei. Un catalizator a fost că am stat mult mai mult în casă și aveam nevoie de altă activitate decât lucrat la laptop, făcut de mâncare, jucat cu Barbie și făcut abdomente. Un alt catalizator a fost schimbarea sezonului. Iar al treilea, și cel mai important, a fost cursul de Detoxifiere a garderobei pe care l-a oferit gratuit comunității ei Irina Markovits. S-a numit extrem de plastic: domesticirea garderobei.

Cu sfaturi practice și texte iscusite, Irina ne-a ghidat cu un email zilnic, cu încurajări și poze pe un grup privat de Facebook, pentru a infrunta balaurul din dulapuri, sertare sau dressing. Rezultatul este nu numai plăcut vizual, dar și sufletește. Este o ușurare să îți VEZI hainele, să le cureți, să le ordonezi, să le sortezi. Să nu mai cauți mereu prin ele, încercând să găsești ceva, împiedicându-te de lucruri care nu-ți mai vin, nu ți se mai potrivesc sau nu știi cum să le porți. Irina Markovits este o stilistă deosebită și asta pentru că este un om deosebit. Are o cultură a frumosului pe care o simți în cuvintele pe care le alege când scrie sau vorbește, vede oamenii și situațiile în profunzime, nu doar suprafețe colorate și reviste care sunt răsfoite în grabă.

A scris recent despre contaminarea hainelor și, cum am pus și eu titlul postării, despre ce purtăm acasă.

Așadar vă recomand și vouă un curs cu ea, costă puțin și merită! Începe pe 1 mai și vă promit că vă va schimba. Click mai jos!

Hai că se poate!

30 days of styling

Poza cu mine este făcută de talentata Cora Grosu.

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

%d bloggers like this: