TRAIM

De ce m-am (re)apucat să învăț polonă

În primul rând, plec în Polonia. Gata, mă mut. Do widzena! V-am pupat! Mai vin din când în când.

În al doilea rând, eu știam că se zice “poloneză”, dar m-a corectat profesoara de nu m-am văzut. Numeroase dicționare nu m-au lămurit ulterior, am zis să o las așa.

Glumesc. Cu faptul că plec. Nu plec nicăieri, deși îmi sună tare bine un nou început într-o țară cu drumuri (deși Polonia are păcatele ei).

Învăț polonă pentru că sunt foarte atașată încă de această limbă și de Polonia pentru că am fost cu o bursă Erasmus în Varșovia în toamna lui 2006 până în 2007. Practic am plecat fără să fim în Uniunea Europeană și aveam nevoie de pașaport și m-am întors când a fost suficient să prezint buletinul.

Învăț pentru am nevoie să învăț ceva nou. Iar o limbă străină e mai mult decât atât, învățarea ei înseamnă trecerea prin obiceiurile lor, expresii care dezvăluie tradiții sau o istorie. Treci prin ce îi face să râdă, să plângă, să își țină respirația sau afli ce e în bucătăria lor.

Am nevoie să fac ceva deosebit, ceva ce îmi stimulează creativitatea. Memoria. De fapt, mărturisesc că sunt îngrozită de ceva timp de ideea că aș putea face cândva Alzheimer. Deși am în familie numai cazuri fericite, de bunici longevivi și sănătoși (am o bunică bine mersi și acum), tot mi-e teamă.

Polona e ceva exotic. Câți oameni știu să vorbească limba doar pentru că și-au propus, nu pentru că au origini poloneze?

Un profesor mi-a spus când eram în clasa 12-a că el, de Revelion, scrie. Singur acasă. Lucrează la romanul lui. L-am întrebat de ce și a răspuns că a face ceva diferit de ceilalți îi dă o anumită senzație, un sentiment de superioritate, ca o superputere. Acum înțeleg. Să vorbesc puțin polona deja mă face să mă simt super specială. 🙂

Eva are o altă perspectivă.

Mami, de ce înveți poloneza? (ea zice poloneza, ca toată lumea, desigur)

Pentru că e ceva deosebit. Mă gândesc să îmi iau un certificat anul viitor.

Îți trebuie la serviciu?

Nu, dar cred că vor apărea imediat oportunități. Probabil că îmi va fi utilă și la muncă.

Aha, deci o faci pentru bani…

:))))

 

Hai că se poate!

 

Minunata poză e făcuta de Cora Grosu

You Might Also Like

9 Comments

  • Reply
    Marco
    18/12/2019 at 9:51 AM

    Vremurile in care ne scriai din Polonia…ce tineri eram.. 🙂
    Imi aduc aminte ca dintr-o postare a ta in care povesteai cum te-ai conectat la net intr-o cafenea am aflat de notiunea de wi-fi :))

    • Reply
      andressa
      18/12/2019 at 1:01 PM

      Da, măi, Marco, era acum o viață! 13 ani din 2006 până acum, îți dai seama?

      Mama a fcut atunci un efort imens să îmi ia un laptop (un DELL cât toate zilele, îmi rupea spatele în ghiozdan) pentru că fără el nu concepeam să plec, adică fără să scriu de acolo ce fac. Mi-a luat unul cu wi-fi, știam că îmi trebuie. Ce mamă am, pe bune, cum a înțeles ea ce important este!
      Și chiar nu puteam să abandonez blogul cât eram acolo. Pe laptopul meu Dell și sub farmecul meu (hehe) a vrut și Ina (colega mea de apartament acolo, studentă Erasmus de la Jurnalism, ca și mine) să își deschisă un blog, întâi inozza.blogspot.com iar acum http://www.inoza.ro.

  • Reply
    Cristiana
    18/12/2019 at 12:39 PM

    Habar nu aveam ca nu se numeste poloneza. Bravo!
    Asa am incercat si eu sa invat ceha, m-am dus cu gandul sa fac ceva diferit, am ramas pentru ochii faini ai profului, dar am plecat rapid cand mi-am dat seama ca nu fac vreun progres.
    Astept sa citesc primul tau articol in polona 😀

    • Reply
      andressa
      18/12/2019 at 1:01 PM

      Aș putea scrie un post în polonă, dar cine îl va citi!? :)))

  • Reply
    Cristiana
    18/12/2019 at 1:14 PM

    Fanii tai polonezi! si noi toti restul, dar va fi un un mister complet, practic poti scrie orice 😀

    • Reply
      andressa
      24/12/2019 at 2:06 PM

      Traim vremuri in care nu mai trebuie sa rasfoiesti dicitonare! Puteti descifra cu google translate 😛

  • Reply
    Alice
    18/12/2019 at 4:34 PM

    Czesch! Cred ca asa se scrie:)) din amintite, și eu am fost in Polonia cam în aceeași perioadă doar ca eu am stat doar 4 luni (martie-iulie 2007), cu alt fel de bursa de studii ( cu Erasmus fusesem cu 3 ani inainte în Torino). Am făcut un curs de limbă, am atestat:)), țin minte că doar eu și o cehoaica ce mai” mișcam ” ceva la cursul ăla, erau diverși studenți din mai multe țări care….abia dacă puteau pronunța corect “tak” mai stiu câteva cuvinte, chiar am descoperit un serial (în engleză” the borders”)- acțiunea se petrece la granita dintre Polonia si Ucraina și ascult cuvinte și imi mai amintesc. Prima frază pe care am invatat-o era : nie rozumiem polsku,po anghielsku? Traducerea ar fi”Nu înțeleg poloneză , imi puteți zice în engleză” și mulți uitandu-se la mine (1.80 m, pistrui, constituție atletică, par germanca) băgau în germană explicațiile ( în germană nu stiu nimic). Dzien dobri!

  • Reply
    Alexia
    19/12/2019 at 12:52 PM

    Powodzenia. Krok po kroku i będzie dobrze 😊. Ja od 14 lat się ciągle uczę i dalej dużo nie wiem. Na sczeszcie, mam nauczyciela w domu: córka 😊.

  • Leave a Reply

    %d bloggers like this: