Viața e plictisitoare. Treceți peste asta!

Într-una din serile palpitante din viața mea, adică eram acasă, în fața televizorului, în pijamalele mele preferate, din satin, cu părul prins în moț, butonam fericită și am dat peste Keeping up with the Kardashians pe E!. Pentru cine n-are atâta cultură generală încât să știe cine sunt Kardashians pot să spun 2 lucruri, primul ar fi că e un reality show despre o familie cu mai multe surori celebre în SUA (cea mai cea este Kim Kardashian, pe restul le cheamă ceva cu K dar nu știu cum, în fine, avem toți google să nu ne dăm rotunzi dacă nu avem televizor și dacă nu știm cine e Selly!) și al doilea lucru e nu știu ce căutați pe blogul meu, mai puneți mâna pe o telecomandă, lăsați cărțile și blogurile hehehe.

Toată acțiunea din reality show, atât cât am apucat să văd, era ca-ntr-un film indian, ultra exagerată, dramatică pănă în SUA și înapoi, cu exclamații și lacrimi și muzică ce sublinia tensiunea. Ele, machiate cu gene false, fix ca la Bollywood, cu meșe în cap, tuș la ochi. Una plângea și își făcea vânt cu o revistă să-ți usuce lacrimile. “Nu mai suport această presiune! Nu știu ce simt!!!”, striga ea, iar domnul își freca bărbia încruntat. O altă persoană a făcut ochii cât cepele când a auzit despre confuzia doamnei. “Avaaaaaaai, așa ceva? I-a spus că nu știe ce simte?!” Și toți se consumau îngrizitor, vă zic, era un moment de cumpănă pentru relația lor, cum ne-a explicat Kim, sora adică, imediat. Iar altă soră își făcea poze pe o plajă când o prietenă i-a spus “Fă-mi și mie o poză!” și ea s-a uitat cu ochii cât cepele, adică – am aflat la testimonialul ei – a fost șocată pentru că aia zicea că nu vrea poze, înțelegeți? Ce ne răzgândim atâta, care e planul tău de fapt?! Cât mister! What a plot twist!

Deci, oameni buni, în 10 minute de șoc și groază, lacrimi și suspine, pur și simplu nu s-a întâmplat nimic. Și era un show cu scenariu că altfel nici poze pe plajă nu vedeam, să ne înțelegem. Dacă viața super interesantă a unor vedete super bogate cu o armată în echipa de producție nu se întâmplă prea multe, despre viețile noastre ce să spunem?

Nu e nimic de spus, pe bune. Dormim, ne spălăm, ne îmbrăcăm și ne deplasăm într-un fel sau altul la muncile noastre și așa trec jumătate din orele dintr-o zi. Ne rămân vreo 12 în care să lucrăm, să facem sport, să mâncăm, să socializăm, să facem sex și, de ce nu, să ne uităm la GoT. Și să găsim subiecte de povestit pe bloguri. Ha!

Și nu e nimic rău în asta oameni buni. Nu e o melodramă. Melodrama e când unii se despart de parteneri pentru că “au intrat intr-o rutină”. Say whaaaat? Și ce-ai vrea, să ai personalitate multiplă și să nu știi cu care din ele te vei întâlni seara?

Sau că își dau demisiile ca în Kardashians, cu trântiri de uși și discursuri de tip: “Merit mai mult!” sau “Vreau mai mult de la viață!”, pleacă în jurul lumii, se apucă de sporturi extreme, orice-orice-orice ca să își crească nivelul de adrenalină și să-și îmbogățească contul de Instagram pentru o perioadă după care să constate că, hei!, viața e o rutină. A tuturor!

Ce putem să facem? În primul rând, să nu disperăm. În al doilea rând, Netflix, HBO Go, cărți, sport, excursii etc. Și în al treilea rând, să nu ne mai plângem atâta că planeta se învârtește cu aceeași viteză tot timpul, zău, grow up. Oricum impactul nostru asupra planetei este devastator și în câțiva ani o să murim cu toții (cum, nu v-ați uitat la Our Planet pe Netflix?!). Enjoy the ride.

Asta e viața. Pentru atât ai plătit. N-ai citit ce scria mic, mic atunci când te-ai născut și ai semnat? Ghinion. Glumesc, nu scria nimic, nu ai semnat, nu te-a întrebat nimeni dacă îți convine, așa că n-ai pe cine să te superi. Mai umblă la așteptări.

Hai că se poate!