Sunt abonată la revista DOR (fostă Decît o revistă) de cînd a apărut pe piață. Sunt și superfan și încerc să-mi conving toți prietenii să se aboneze ca să susțină o publicație care, știți voi, nu pune anumite gravide pe copertă sau titluri de tip „N-ai să ghicești ce s-a întîmplat după ce Salam s-a îmbătat”. În general, o publicație care relatează despre subiecte relevante într-o manieră documentată și mișto scrisă. Acestea fiind zise, ieri am primit noul număr, adică 33, toamnă 2018, și am apucat să îl studiez. Iată ce vă recomand:
Drumul Taberei. Utopie întreruptă. Istoria unui cartier pe care credeai că îl cunoști.
de Michael Bird, Vlad Odobescu și Sorina Vasilescu.
Un articol interesant mai ales pentru bucureșteni, desigur, e vorba de un cartier din orașul în care ne petrecem aproape toate zilele din an. Istoria unui cartier modern ridicat în anii 1960 care a ajuns sufocat de blocuri înalte și de mașini, zeci de ani mai tîrziu. Mărturii de la arhitecți, locuitori, oameni care au crescut acolo în diferite decade.
La sfîrșitul anilor ’50 și la începutul deceniului următor, un grup de tineri arhitecți din București a primit misiunea de a dezvolta un experiment unic pe-atunci în Romînia, un micro-oraș la periferia Bucureștiului. Ridicat peste cîmpurile și terenurile folosite pănă atunci de armată, Drumul Taberei urma să devină un complex urban născut de la zero.
Libertate și furie în Teleorman. Să faci jurnalism de opoziție în inima fiefului PSD vine la pachet cu obstacole. Dar asta nu el sperie pe Carmen Dumitrescu și Monica Vasilescu.
De Ioana BurteaÂ
Un reportaj despre „rezistența” din Teleorman, despre jurnalism în cele mai potrivnice condiții, despre justițiarii sau nilște Don Quixote ai zilelor noastre.
Viața după școală.
interviuri de Anca Iosif
Cinci absolvenți ai unui liceu din Tîrgu-Mureș își încep viața de stundenți curînd, în țară sau în străinătate, și împărtățesc impresii și gînduri despre învățămînt, bacalaureat, stres, lumea de mîine. E foarte interesant să intri în lumea unor tineri de 18 ani dacă ai peste 25-30, eu cel puțin simt că există deja un gap între generații și cred că fac un efort ca să le înțeleg reperele, valorile, lumea.
Ce vine după succes?
De Oana Sandu
Un articol despre MagiCamp și oamenii din spatele lui. Un text la care am plîns de la prima pagină și nu m-am putut opri, de emoție, pînă la sfîrșit. Și acum îmi dau lacrimile încă, atît e de tulburător subiectul și de bine povestit de autoare.
Aceasta a fost selecția mea pentru voi. Aveți și voi deja DOR acasă? Dacă l-ați citit deja, aștept să îmi spuneți ce v-a plăcut.
Hai că se poate! 🙂
PS: Ilustrația de pe copertă îi aparține artistului George Roșu. Fotografia este de pe Facebook.
No Comments