PURTAM

Bravo, n-am stil! Lecția mea de rebranduire la 33 de ani

Cine era la mall pe 26 decembrie la ora 10:00? Eu. Eu și angajații magazinelor, bând încă niște cafea, cu burțile pline de sarmale și cozonac, înjurându-mă în gând probabil pentru că eram atât de matinală și puneam atâtea întrebări.

Vedeți voi, aveam temele făcute. Ca să cumpăr puțin și ieftin, să găsesc exact ce îmi trebuie când e la reduceri, să nu iau 10 cămăși albe și niciuna albastră, mă documentasem online. Aveam capturi și bookmarks, știam ce trebuie să probez și cum trebuie să arate. Buget mic, așteptări mari.

Hainele nu înseamnă totul, îmi spuneam. De fapt, nu înseamnă nimic. De la haine făcute în China alese de mama pentru mine de pe tarabele din Obor, în anii ’90, până la pantalonii sport de la Kenvelo pe care îi alegeam singură în liceu și apoi tricouri simple de la H&M, nu am evoluat deloc. M-am ascuns mereu în spatele acestei vorbe, că sunt mai mult decât o țoală. La fel cum mult timp, ani de zile, nu am vrut să pun poze sau poze cu mine pe blog. Pentru că, ziceam eu, altfel mă exprim eu. Sau îmi era frică? Da, îmi era frică rău de tot. Și acum mi-e frică, dar mă tratez.

E mai ușor să spui nu îmi pasă cum arăt, nici nu mă chinuiesc, nu îmi pasă că mă judecați poate unii mă vor respinge, nu îmi pasă dacă vă place cum sunt, cine sunt. E mai greu să spui: da, îmi pasă. Da, mă puteți răni. Da, încerc să spun ceva, nu e doar o întâmplare că fac ce fac, că sunt unde sunt. Chiar vreau ceva și sunt pregătită să văd cu cine pot comunica și cu cine nu.

Ce naiba sunt hainele? Un instrument. La fel ca și machiajul, parfumul, like-urile de pe Facebook, blogul pe care îl scrii sau îl citești, mașina pe care o conduci, vinul pe care îl bei, cărțile pe care le citești. Toate spun ceva despre cine ești, ce îți place, ce gusturi ai, ce îți permiți, cum gândești. Poți să refuzi jocul, să nu vorbești limba aceasta lăsându-i pe alții să aleagă pentru tine sau alegândce nu ar trebui sau ce știi că ar șoca, dar și asta e o formă de a comunica ceva despre tine. Eu aleg să intru în joc. Damn it. 

În dulap, dacă mă uit, am multe haine… la fel. Am haine de purtat în casă, de parcă scopul meu în viață este să nu repet pantalonii de trening mai des de o data pe lună. Am haine cumpărate parcă pentru altcineva, largi sau prea strâmte, nepotrivite între ele. Parcă nici eu nu știu cine sunt, cum arăt, ce îmi place. De fapt, așa e. Le-am ales în funcție de momentul în care mă aflam, eram mai slabă sau mai grasă cu 4 kg, slăbesc ușor de supărare sau stres, eram mai încrezătoare sau mai tristă, cumpăram dintr-un impuls nesănătos. Poate m-ați văzut în poze sau la evenimente arătând decent. Mulțumesc. De multe ori m-au ajutat prietene să scotocesc prin dressing după o piesă cât de cât ok sau am împrumutat ceva de la un magazin sau o prietenă. Regula e însă alta. Iar acum aștept reducerile din ianuarie de la Zara.

Alina si Diana, le știți ca Fabulous Muses, mă ajută. Ne-am împrietenit. Nu știu cum să le mai mulțumesc. Au fost primele care, când divorțam, plângeam și slăbeam câte puțin în fiecare zi, s-au uitat la mine și au zis: “Alo, ce e asta? Stai dreaptă. Arăți beton. Trebuie să se vadă asta. Ce e cu blugii ăștia? Ce e cu părul ăsta? Manichiura, uh! Deci, tu te uiți la haine pe net și ne trimiți poze, nu se poate să mai umbli în halul ăsta.” Apropo, Alina și Diana sunt foarte deștepte și talentate, oricine crede altceva despre ele habar nu are despre ce vorbește.

O săptămână mai târziu, încă plânsă toată, insomniacă, nemâncată, aveam 2 perechi noi de blugi, cercei mari și niște botine cu toc. Mă vopsisem, mă machiasem și toată lumea se uita altfel la mine. Deși pe interior eram o cârpă, pe exterior păream alt om, un om pe care alții îl remarcau. Eram tot eu, dar un pic altfel. Cred că pe scurt, încetasem să merg cocoșată, ca un semn de întrebare, cu privirea în pământ, haine uzate și atitudinea de: “Viața mea e nasoală.”

Au mai trecut câteva săptămâni, am mai luat câteva piese cu o strategie bine pusă la punct, v-am povestit, transformarea mea continuă. Cu ocazia asta am aflat cât de conectate sunt interiorul cu exteriorul, oricât am vrea să credem altceva, cât de mult se vede la exterior ce este în interior și cât de mult ne influențează starea ceea ce ne înconjoară sau punem pe noi.

Așadar, eu ți-am zis tot. Tu? Ce vezi când te uiți în oglindă?

 

Foto: Dan Udrescu

You Might Also Like

7 Comments

  • Reply
    Haivas
    27/12/2017 at 7:37 AM

    În primii ani când m-am mutat la casă 80% din hainele mele erau ” de curte” purtabile doar în curtea mea din mijlocul câmpului. Si astea se înmulțeau. Incet, încet am inceput sa arunc saci de haine inutilizabile sau sa le duc pe la țară celor care mai aveau nevoie, am upgradat și împuținat TOATE hainele si am schimbat semnificativ procentul celor de bricolat. Ușor, ușor o să ajung unde mi-am propus.
    Și da, interiorul cu exteriorul sunt legate și se influențează reciproc.

    • Reply
      andressa
      27/12/2017 at 7:58 AM

      Da, nu. E nevoie de MULTE , ci de unele alese inteligent. E o intreaga stiinta:) bravo celor care se pricep, eu incerc sa invat…

  • Reply
    Ioana
    29/12/2017 at 10:49 AM

    deci pana la urma abstinenta de care vorbeai in postul trecut sau becoming a fashionista? nu prea se pupa 🙂
    in alta ordine de idei, te imbratisez virtual. esti puternica pentru ca ai putut sa scrii despre experientele prin care ai trecut.

    • Reply
      andressa
      29/12/2017 at 10:52 AM

      Am un buget mititel pe care il investesc in garderoba. Aproape l-am epuizat. Atat. In rest, ma abtin.

  • Reply
    #73 Inspirația săptămânii (23- 29 decembrie 2017) | Cristina Oțel
    29/12/2017 at 8:23 PM

    […] inspirație pentru mine prin cine este și cât de curajoasă, prin câte fapte bune bune face. ”Bravo, n-am stil! Lecția mea de rebranduire la 33 de ani” – Voi ce vedeți când vă uitați în oglindă? […]

  • Reply
    maddy
    03/01/2018 at 3:41 PM

    imi place sa arat ingrijit cand ies din casa, de la haine la machiaj si la incaltaminte curata. nu`s o fashionista dar imi place sa am cate un articol la moda (ultima achizitie, o bluza cu perle aplicate) si pentru asta ma uit pe blogurile de moda romanesti, mai vad cate un produs care`mi place si`l comand. pe cat posibil incerc sa am haine, incaltaminte si accesorii produse in Romania.

  • Reply
    Dani
    29/01/2018 at 2:49 PM

    Ador sa urmaresc noile trend-uri din fashion si cand vad ceva ce-mi place la nebunie, cu greu ma abtin…Saptamana aceasta am mai luat cateva lucrusoare, dar incet-incet observ ca reusesc sa ma impotrivesc tentatiei. Keep it up!

  • Leave a Reply