Să fie oare tristețea contagioasă? Da.

Ți s-a întâmplat vreodată să dai de greu și să ai impresia că oamenii te evită? Probabil că nu era doar o impresie.

Ați povestit cuiva despre o problemă, v-ați declarat disperat, trist, deznădăjduit, dezamăgit, ca să auziți apoi un oftat și un “Mda, nu știu ce să zic, la noi nu e așa”? Cu siguranță nu a făcut asta prietenul cel mai bun, dar alte cunoștințe, da. Și din postura lor vei vedea că parcă se feresc. Se dau ușor pe spate, se uită în depărtare de parcă ar aștepta un tramvai să vină să-i salveze.

Iar tu te înfurii. Sau oricum, te simți aiurea. Nu asta voiai să auzi sau să vezi. Observi că ascunde un sentiment care pare…  bucuria că nu e în locul tău. Tocmai i-a crecut omului încrederea de sine văzând cât de rău ești tu. Slujba sa? Parcă nu e chair așa de rea, când aude că tu ți-ai pierdut-o pe a ta. Relația sa? De vis, că nu e chiar ca la tine acasă. Cu banii? Ar fi zis că nu se descurcă deloc, dar când vede că tu n-ai bani să-ți iei un frigider si cu ratele ai rămas în urmă, brusc se simte ca un bancher, doar că nu ți-o spune.

Nu că n-ar ține la tine, nu că n-ar fi om, dar așa sunt oamenii. Se feresc de sentimentele astea negative ca de răceală. E instinctul de supraviețuire, nu altceva.

“Emoțiile sunt contagioase”, a spus Carl Jung. Diverse studii pe tema asta au încercat să vadă cum se distribuie fericirea sau tristețea și au ajuns la diverse concluzii, de obicei că… binele învinge. Dacă cifrele astea or fi bune, un prieten fericit îți ridică starea de spirit cu 9%, în timp ce unul trist o coboară cu 7%.

Chiar și Facebook s-a jucat cu mintea (și cu sufletul nostru), se pare: Facebook reveals news feed experiment to control emotions. Ei au mărturisit că au vrut să vadă ce se întâmplă când în newsfeed apar exprimări de sentimente negative respectiv pozitive.

The study concluded: “Emotions expressed by friends, via online social networks, influence our own moods, constituting, to our knowledge, the first experimental evidence for massive-scale emotional contagion via social networks.”

Cu alte cuvinte, newsfeed-ul este ca un medicament pe care îl iei zilnic și care, in functie de compoziția lui, îți schimbă starea într-un fel sau în alt fel. Treaba asta îmi amintește de studiile din anii ’70, deci la 50 de ani distanță de prezent, când sociologii spuneau că televiziunea are același efect. Dacă urmărești constant jurnale de știri care conțin informații despre infracțiuni și crime, crește nivelul de anxietate și oamenii tind să supraevalueze nivelul criminalității, spuneau cercetătorii. Nimic nou sub soare deci, cu excepția tehnologiilor. Ce consumi îți schimbă un pic percepția asupra lumii.

În fine, ca o concluzie personală, aș zice că în jur avem oameni-colac-de-salvare, puțini, care nu se sperie de un om ce pare să se înece, și mult mai mulți oameni-supraviețuitori, preocupați instinctiv de propria persoană, dispar când simt suferință, se tem să nu se scufunde și ei. Din fericire eu văd că în jurul meu sunt foarte mulți oameni-colac-de-salvare. Oi fi făcut eu ceva bine cândva dacă îi am alături.

——-

Concursul Cupio continuă: ție ce nuanță de ruj mat ți se potrivește?