GANDIM

Femeile anti-femei în politica românească. Rușinea noastră

Articolul săptămânii sau poate chiar al lunii mi se pare acesta:

 De ce sunt femeile din politica romaneasca impotriva femeilor? de Ioana Ulmeanu.

Prestatia femeilor cu vizibilitate din viata politica din Romania este o rusine si o dezamagire, si poate ca cea mai condamnabila dintre aceste prestatii este cea a Gabrielei Firea, primarul Capitalei, o oportunista lipsita de viziune, preocupata mai degraba de propria imagine (cum bine sublinia intr-o postare pe Facebook fostul Ministru al Sanatatii Vlad Voiculescu) decat de soarta celor care au votat-o.

Un punct de vedere excelent argumentat despre reprezentantele noastre în politică. Niciodată n-au stat lucrurile prea roz, dar de când suntem în epoca Firea-Vasilescu, ele arătă de-a dreptul maro.

Imaginați-vă o țară europeană în care spitalele sunt la pământ, educația e la pământ, abandonul școlar este mare și în creștere, femeile din mediul rural nu au medici în dispensare și fac copii fără să își dorească asta sau ajung să facă avort pentru că nu au auzit de mijloace contraceptive, o țară în care mor femeile bătute de soții lor (1000 de femei au murit astfel în ultimii 5 ani) și multe alte mii îndură bătăi și umilințe pentru că nu au încotro să se îndrepte, dacă chemi Poliția nu se întâmplă nimic, iar centrele pentru victime sunt deja pline; imaginați-vă o țară în care fetițe de 10-12 ani rămân însărcinate, sute de copii care nasc copii – abuzați și neglijați. V-ați imaginat? Bun. Și acum imaginați-vă cum femeile din PSD, partidul cu o majoritate copleșitoare în Parlament, adică ei fac legile, partidul de la guvernare, deci femeile din PSD în timpul școlii de vară afirmă că își propun ca obiectiv să promoveze portul popular și valorile tradiționale. Pare ireal, nu?

Firea și Vasilescu reprezintă o specie aparte de politicieni. Ca noi pitbuli gata să sară la jugulara oricui critică sistemul sau pe ele, oportuniste și rupte complet de universul femeii moderne și educate din România, una dă vouchere de biciclete și își face cruci cu două mâini după care pupă mâna nașului Becali, iar cealaltă pare să se abțină din ce în ce mai greu să ne trimită în … a mă-sii, că tot avem de comentat pe marginea indemnizației de creștere a copilului, niște bani care cu siguranță încurcă niște calcule la partid. Cu zâmbetul pe buze, ea mai trântește câte-o vorbă ca: ziceți mersi că vă dăm și așa, plafonat, că puteam să nu vă mai dăm deloc.

Olguţa Vasilescu: Puteam să nu mai dăm deloc indemnizaţiile pentru creşterea copilului. Sursa Mediafax.

De parcă ar da de la măria sa din visterie, nu sunt bani publici, adica ai noștri, și de parcă am avea deja prea mulți copii si trebuie descurajat fenomenul. Ba pardon, natalitatea e în scădere, mică de abia se mai vede, singurul capitol unde crește este la mame minore, 10-14 ani, unde e vorba de abuz sexual deja, nu de natalitate, și spune ceva despre educația în țară și politicile de stat, vorba articolului citat la început.

Asta e realitatea. Trăim vremuri în care la ordinea zilei sunt declarații alei unei ministrese care condamnă sau ia la mișto femeile care fac copii, cu insinuări jignitoare fără nicio dovată, generalizări idioate despre interesele imorale ale gravidelor, aruncate toate într-o găleată, ca niște lături: fac copii ca să facă bani, fac copii ca să iasă la pensie mai repede, declară venituri imaginare ca să-și umfle indemnizația. Tot ea atacă personal o vedetă TV însărcinată pentru că ar câștiga mii de euro – acesta fiind un păcat numai dacă am trăi în comunism, din fericire nu e cazul – aceia nu sunt bani publici, informația e confidențială, iar atacul este jenant. După Vasilescu, mamele care câștigă mii de euro ar trebui răstignite în piața publică. Faptul că un membru al Guvernului vorbește așa cu și despre maternitate este strigător la cer.

Deloc surprizător însă, Olguța Vasilescu a fost o elevă a lui Corneliu Vadim Tudor, un alt monument de nesimțire, de-un ridicol ieșit din comun, cu tupeu fără margini, un om care a aruncat cu acuzații și jignir în stânga și-n dreapta în toată cariera sa politică, creându-și astfel, ca un olar care lucrează numai cu bălegar, propriul trofeu al mizeriei care pute de la o poștă. Poate ați uitat cum abera Tribunul. Printre ultimele sale declarații a fost asta:

“Am auzit că bătrînul curvar Ion Ţiriac a pus ochii şi pe Simona Halep, ba chiar trăieşte cu ea. E posibilă o asemenea porcărie? Din partea Măcelarului de la Balc ne aşteptăm la orice. Fata a fost prietenă cu un aromân de-al ei, băiatul lui Teo Sponte, dar s-au despărţit recent. Satyrul matusalemic cu mustaţă flocăită ar trebui castrat chimic, dacă nu chiar fizic”, a scris Vadim pe contul său de Facebook. Sursa.

Ăsta a fost deci mentorul și profesorul doameni Vasilescu. Un homofob și xenofob literat, un lingău în partidul comunist, în timp ce unii mureau la canal din cauză că spuseseră ceva împotriva regimului, el scria note informative pentru a-i turna pe alții și bucurs compunea ode Elenei Ceaușescu.

Odă Elenei Ceaușescu

Urare de iarnă

Este fiica prea iubită

A acestui brav popor,

De luceferi străjuită

Și de steagul Tricolor

E Elena Ceauşescu.

Suflet nobil și vibrant.

Mama bună, om politic

Și prestigios savant.

Înțeleaptă-i este fapta

Năzuind spre viitor,

Tot cu cinste sta în dreapta

Marelui conducător.

Vă place, nu? Tot Vadim Tudor scris în ziarul său, România Mare, despre femei din politică folosind cuvinte ca prostituată, jidancă, curvă sau țigancă.

Să nu uităm de unde a plecat Olguța Vasilescu deci: s-a născut în 1974 la Craiova și în 1991, adica 17 ani (împliniți sau neîmpliniți, nu am făcut calculul atât de precis!) era membru fondator al Partidului România Mare, alături de Vadim Tudor. CV-ul ei este pe cdep. Până în decembrie 2007 a înflorit în PRM, acest partid rușinos, adica vreo 16 ani!, și apoi a trecut la altă tabără, PSD, unde a continuat să se facă remarcată. În CV observăm că este doctorandă, cum îi stă bine fiecărui politician uns cu toate alifiile. Permiteți-mi să fie sceptică cu privire la activitatea ei academică.

Gabriela Firea are un trecut la fel de gri, deși a început ca jurnalist la Bacău și apoi la București, din 2001 a intrat în grupul Intact, la patronul Dan Voiculescu. Din acel moment, cine cunoaște istoria lui Dan Voiculescu și a politicii editoriale în grupul Intact, înțelege ce vrea. În 2012 ea a întrat în PSD. S-a remarcat ca un bun purtător de cuvînt. Are câteva pete în CV, cum ar fi mustrarea Consiliului Național Anti-Discriminare după ce, în campania electorală, ca să îl ajute pe Victor Ponta, l-a atacat pe Iohannis pentru că nu are copii. A dat din rău în mai rău dând explcații pe această temă, jignind până la urmă toți cetățenii care din orice motiv nu au copii.

”Nu toată lumea poate să aibă în mod natural copii, pentru că pot să apară probleme de sănătate, dar poţi să înfiezi un copil, dacă vrei să ai o familie completă din toate punctele de vedere. Şi mai ales, din pespectiva financiară nu cred că se punea problema ca familia Iohannis să nu poată să îngrijească unul – doi copii. Eu vă spun sincer că am prieteni de familie care nu au putut avea în mod natural, biologic, copii din motive de sănătate şi au înfiat (…) pentru că un părinte este mult atent, mult mai sensibil, la viaţa celor din jur pentru că se gândeşte la propri copii. Un om, din punctul meu de vedere, este mult mai bun la suflet atunci când creşte un copil de la primele zile până la maturitate. Sunt nişte etape ale vieţii pe care un om fără copii, un om care trăieşte într-o casă rece, fără să se audă gânguritul bebeluşilor, primii paşi, primele note de la şcoală, nu are cum să le simtă. Şi îţi marchează psihologic întreaga existenţă acest fapt”, a mai spus senatorul PSD.

Notabil noul demers PR-istic al doamnei Firea: anunțul că se va planta verdeață pe stațiile RATB. Este vorba de iarbă, adică plante de înalțime mică, adică nu copaci, ceva care furnizează mult oxigen, ci o cantitate infimă, iar raportat la apa de care are nevoie ca să trăiască este pur și simplu ineficient. Este ca și cum ai pune fundă pe un rahat, mă scuzați. Parcul RATB este jalnic, după ce că sunt multe rable pe traseu, gata să cedeze, sunt și murdare ca naiba pentru că, îmi zicea un șofer RATB, au concediat demult femeile de serviciu ca să facă economie. Mergem așadar în coșciuge pe roți, împuțite, dar avem iarbă pe stațiile RATB. Este emblematic pentru doamna Firea și pentru felul ei de a gestiona superficial banii publici.

Absolut nelalocul lui mi se pare felul ei de a-și manifesta vederile religioase, fluturând credința în Dumnezeu și aparteneța ei la religia ortodoxă ca pe un pașaport cu care intră și-n Rai și în inimile tuturor celor care zic din când în când un doamne-ajută. N-ai cum să n-o iubești, ea e mare credincioasă, nu-nțelegeți? Te pui cu ea, e ca și cum te-ai pune cu Prefericitul însuși. Ca un om plătit din bani publici să facă din orașul ăsta un oraș modern, bun de locuit în el, ba chiar un oraș de iubit dacă se poate, un primar al tuturor bucureștenilor, fie ei atei, catolici, evrei, musulmani sau ce vor ei, doamne Firea greșește și jignește când o arde atât de ortodox. Legea și administrarea nu au legătură cu religia, să-l mai scoată pe Dumnezeu din spațiul pubic și să vorbească despre iubirea de cetățeni, nu iubirea de Ăl de Sus.

Cu excepția pioșeniei doamnei Firea, ca îl amintește pe Dumnezeu în toate interviurile și citează din calendarul ortodox pe pagina ei de Facebook, regăsim deci la acest duet de groază, Firea-Vasilescu, valori importante din comunism – sărăcia și modestia la rang de virtuți, vorba lui nea Nelu “sărac și cinstit” să tot fii, omul muncii este urcat pe un piedestal, ca un erou național, și pus în opoziție cu capitaliști lacomi, bogați, risipitori și răi, iar mamele, desigur, sinonime cu eroinele. Că doar produc muncitori. Cei care nu fac copii, desigur, ar trebui pedepsiți, marginalizați – dar nu ca valoare creștină sau mai știu eu ce, să fie clar, ci din rațiuni economice, la fel ca și interzicerea avortului, pentru că partidul avea nevoie de mână de lucru. Să nu uităm că pe vremuri pe 15 septembrie copiii ajutau la muncile câmpului. Un amânunt interesant, poate nu toți în știu, multe parcuri au fost ridicate de elevi și profesori care executau muncă patriotică. Parcul Lia Manoliu, de exemplu, s-a născut astfel, cu multe mâini mici, cu muncitori care purtau uniforme școlare și numere matricole. O monstruozitate, iar uitarea naște și mai mulți monștri. Să nu uităm, să nu repetăm! Deși ne cam întoarcem acolo, după cum se vede.

Așadar, acest duo de speriat, cu o lăcomie greu de înțeles, ajută la propagarea unor idei care fac un deserviciu imens secietății, dar mai ales femeilor din România.

Ioana Ulmeanu remarca în textul său că și Raluca Turcanu, membră a partidului liberal, culmea!, susține Coaliția pantru familie (vă recomand un alt articol al Ioanei Ulmeanu). De Firea-Vasilescu nu mai zicem, se subînțelege, ca sunt PSD-iste, dar la o liberală este chiar șocant. Un mare pas înapoi referendumul care urmează să aibă loc! O familie este și o femeie care își crește singură copilul sau copiii sau un bărbat care își crește singur copiii sau un cuplu gay, căsătorit în alt stat sau nu, tot o familie este atâta timp cât trăiesc împreună, împart banii, grijile și bucuriiile, deși ele se încăpățânează să scrie negru pe alb în Constituție că nu e așa. Pentru toate femeile care nu fac copii, pentru cele care cresc singure copiii sau nu vor să se căsătorească sau trăiesc cu o persoană de același sex – pentru ele nu există reprezentanți în parlament sau în guvern. Femeile din politică le ignoră. Trăiesc într-o realitate paralelă unde se taie panglici, se organizează serbări kitschioase cu mici pe grătare și bere la pahar, se fac poze lângă statui și se țin discursuri despre mari realizări cu date pe care nu le verifică nimeni.

Ca o concluzie, pe lângă faptul că ne ducem pe râpă, cred că dreptul la exprimare e tot ce ne-a rămas, cât ne-o mai rămâne, că nici nu mai trebuie interzis dacă nu se investește în educație nu o să mai știe să se exprime următoarele generații, ce convenabil! Ca pe vremea când toată lumea trecea clasa, oricât de proastă, că promovabilitatea era lucru de mândrie, iar intelectualii erau uciși sau închiși, iar oamenii muncii rămâneau liberi ca să producă pentru partid, cuminți și ascultători, punctuali la fabrică și la menifestațiile pe stadion. Trăiască partidul! Iu-hu! – gata cu virgula.

Jos pălăria pentru Ioana Ulmeanu pentru că scrie asemenea puncte de vedere într-o revistă de modă, unde m-aș aștepta să găsesc numai recomandări de genți și rochițe, cu zero implicare în problemele femeilor care citesc publicația, așa cum înțeleg mulți să scrie despre și pentru femei. Bravo, Elle, că găzduiești articole despre femei reale, despre politică, impozite, legi, lucruri cu care ne lovim zi de zi, articole pe care nu le mai găsim din păcate decât în puține publicații, fie ele vechi sau noi, pe hârtie sau pe monitoare.

Sau poate că totuși mai avem o șansă dacă și alții remarcă realitatea strâmbă.

Sursă foto femeie disperata Shutterstock

 

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply
    rafael moraru
    08/09/2017 at 9:16 PM

    femeile din politica romaneasca nu sunt rau vazute doar din cauza ca barbatii sunt misogini, (sunt, este o realitate, in marea lor majoritate, romanii sunt misogini), mai este si din cauza ca sunt promovate doar toape agramate, pe criterii doar de ei, politicienii stiute. Deci, din moment ce nu vezi alte calitati la domniile sale de sex feminin, romanii, pe buna dreptate le numesc uneori prostituate politice, caci numai despre astfel de calitati mai poate fi vorba.
    De acord cu opinia prezentata, chiar ca este foarte bine argumentat punctul de vedere prin scoaterea in evidenta a esentei problemei.

  • Reply
    Corina
    13/09/2017 at 5:50 PM

    Nu mai pot Andressa cu astea, pur si simplu sunt sastisita de astfel de specimene. Dar ce e de facut, ce putem face, noi, astia care suntem perfect de acord cu cele scrise mai sus, in conditiile in care este evident ca suntem in minoritate? Ce e de facut?
    Mi-a spus o cunostinta, fosta profesoara, pensionata acum in vara, care intamplator nu a fost casatorita vreodata si nu are nici copii ca, pe vremuri, pentru ca nu aveai copii nu aveai un salariu egal cu cel al colegilor care erau parinti. Mi s-a parut ceva absolut jignitor, inuman si nedrept.
    Deci, ce poate face minoritatea pentru a evita efectele dezastruoase produse de actiunile majoritatii (vot, legiferare, guvernare) ?
    Felicitari pentru articol!

    • Reply
      andressa
      14/09/2017 at 11:56 AM

      Nu stiu care e raspunsul. Primul lucru care imi vine in minte este sa vorbim despre asemenea lucuri, sa nu ne prefacem ca totul e in regula. Si mai e important sa ne educam si sa ii educam si pe altii, sa nu uitam ca drepturile nu se supun la vot.

  • Reply
    carmi merisanu
    25/09/2017 at 5:55 PM

    Intr-adevar e o rusine ca nu sustinem cariera femeilor in IT, stiinta, tehnologie chiar si politica insa rezumandu-ma la ultimul domeniu nu cred ca exista resursa umana.

  • Leave a Reply