IUBIM

De ce trebuie sa moara DRAGOSTEA

DRAGOSTEA, asa cum o stim noi acum, dupa definitia actuala, trebuie sa dispara din mintile si vocabularele noastre. Ne face numai rau.

Nu am mai vazut in viata mea atatia oameni nefericiti: fie ca sunt singuri si au impresia ca trebuie sa “repare” asta, fie pentru ca sunt intr-o relatie care ii face foarte nefericiti, sunt plini de frustrari si regrete. Desi, zic ei, iubesc!

Avem nevoie sa o reinventam, sa ii dam un nou sens, poate si o noua denumire, pentru ca viitoarele generatii sa nu sufere dezamagiri intreaga viata, asa cum noi si parintii nostri am patit-o. Iata 5 argumente pentru a va convinge sa distrugem acest concept ingrozitor.

Dragostea nu inseamna (doar) “fluturi in stomac”. Sa ne intelegem, aceea este atractie. Si nu pe baza ei ar trebui sa ne alegem partenerul pentru intreaga viata. Oricat de mare ar fi atractia, pe termen lung o relatie functioneaza cand cei doi comunica, vorbesc despre ce fac si ce simt, se ajuta reciproc, au interese comune. Desi “opusele se atrag” suna bine, mai ales in liceu cand iti place un rocker repetent si tatuat si parintii iti interzic sa il vezi pentru ca tu esti olimpica la matematica – eventual strigi dramatic “Dar il iubesc!”, realitatea este ca in viata te lovesti de diverse lucruri cum ar fi rutina si probleme de santatate sau financiare. Daca singurul lucru pe care il aveti in comun e sa va tavaliti cu pasiune in dormitor sau pe unde apucati, aflati ca asta veti face din ce in ce mai rar, ca adulti. Si vor conta deci, pe langa tavaleli, cum va simtiti cand aveti de facut ceva, cum reactioneaza cand ii dai o veste proasta, cum va veti petrece timpul impreuna.

Dragostea nu iti da puteri paranormale. Nu poti ghici gandurile celuilalt. Chiar daca te iubeste, omul nu va sti de ce ai nevoie si ce iti place – daca nu ii spui. Nu va despartiti de cineva pentru ca nu a stiut cum sa va consoleze cand aveati o zi proasta despre care nu ati spus nimic, ca nu a ghicit ce va doreati la aniversare sau, si mai rau, ca a uitat de aniversare. Nu despre asta este sau ar trebui sa fie dragostea. Oamenii au momente si momente, merita iertati cand fac greseli, iar despre preferinte este bine sa vorbesti, fie ca e vorba de parfumul preferat sau pozitia preferata.

Dragostea nu inseamna sinceritate absoluta. Si daca tot am vorbit despre comunicare, sa nu ne mai chinuim incercand sa punem egal intre dragoste si sinceritate. Intr-o echipa, unele lucruri se sacrifica. Da, e vorba de acele mici “Iti sta minunat!” in rochia care ii place foarte mult, dar tie ti se pare ca o face scunda, de “Ce bun e!” cand a uitat checul in cuptor, de “Cred ca ar trebui sa ne mai gandim la asta, pana gasim o solutie” cand ti se pare ca e complet incoerent si irational. Chiar si lucrurile mai delicate trebuie cosmetizate. Desi cu alte persoane apropiate suntem mult mai eleganti si ne purtam cu tact, cu partenerul alegem sa fim de-a dreptul necrutatori. “Trebuie sa fiu sincer, doar il/o iubesc!” Ba nu, poti fi sincer cat de poate de des, in cele mai importante chestiuni, dar uneori trebuie sa te abtii pentru ca ranesti gratuit.

Apropo de asta, cititi acest articol savuros din NY Times despre “a fi tu insuti”/sinceritate absoluta.

Nobody wants to see your true self. We all have thoughts and feelings that we believe are fundamental to our lives, but that are better left unspoken.

A decade ago, the author A. J. Jacobs spent a few weeks trying to be totally authentic. He announced to an editor that he would try to sleep with her if he were single and informed his nanny that he would like to go on a date with her if his wife left him. He informed a friend’s 5-year-old daughter that the beetle in her hands was not napping but dead. He told his in-laws that their conversation was boring. You can imagine how his experiment worked out.

“Deceit makes our world go round,” he concluded. “Without lies, marriages would crumble, workers would be fired, egos would be shattered, governments would collapse.”

Sinceritatea absoluta este cu siguranta overrated. Fii mai bun, accepta ca ai defecte, limite, intelege-le, incearca sa te schimbi in bine. Fii la fel de ingaduitor si cu cei din jur cum esti cu tine.

Dragostea nu inseamna compatibilitate absoluta. Desi poate asta se intelege din primul argument, cand spuneam ca e nevoie de multe lucruri in comun, nimeni nu poate fi 100% compatibil cu partenerul. Daca orice diferenta inseamna ca “nu ma iubeste” sau “nu este sufletul meu pereche”, atunci toata viata vei cauta si mai mult ca sigur nu vei gasi pereche perfecta.

Dragostea nu este o scuza pentru orice. “Daca ma iubeste, trebuie sa faca asta!” “Daca ma iubeste, sa se schimbe!” “Iubesc deci accept si asta”. Nu asa merg lucrurile. Dragostea inseamna sa te raportezi cu indulgenta la celalalt, nu ca la un soldat in Armata Iubirii, iar asta e valabil si pentru tine. E obosit, are o zi aiurea, trece printr-o perioada grea, vrea atentie? Ai fost prea dur cand ai cerut ceva, cand ai criticat? Spune ca iti pare rau, asculta-l pe celalalt. Iar daca in numele iubirii treci prin experiente ingrozitoare, daca ti-e teama, de exemplu, aia nu e dragoste.

In loc sa ii spunem DRAGOSTE, noului concept care defineste o relatie profunda ar trebui sa ii spunem altfel, ca sa nu existe confuzii. Dragoste 2.0? Iubibire? Ma mai gandesc la un nume inca.

PS: Am scris si rescris acest draft de mai multe ori si mi-a fost teama sa il public, stiind ca voi rani multi romantici, pana cand am urmarit acest TED Talk in care am regasit tot ce am gandit eu si alte argumente in plus. Alain de Botton e sufletul nostru pereche! 🙂

Sursa foto porumbei: Shutterstock

You Might Also Like

7 Comments

  • Reply
    copila blonda
    06/06/2016 at 11:21 AM

    E foarte important să te gândeşti înainte de a deschide gura, dacă ceea ce urmează să spui e de vreun ajutor cuiva, în afară de tine. Dacă nu e, mai bine taci. Doar că şi tăcutul ăsta are limite, nu poţi juca teatru acasă, în familie, prea mult timp.

    • Reply
      andressa
      06/06/2016 at 11:36 AM

      Clar nu poti juca teatru. Innebunesti. Dar te gandesti macar sa fii constructiv, cat de des poti. Eu asta incerc. Si uneori nu sunt, normal, ca noi toti, dar daca as fi “eu insami” mereu, as fi de groaza :))))

  • Reply
    Elena
    06/06/2016 at 1:12 PM

    Pai, daca e important sa te gandesti, sa te abtii, sa te prefaci… atunci ce rol mai are chiar acest articol?

    • Reply
      andressa
      06/06/2016 at 1:36 PM

      Are rost si nimeni nu zice sa joci un rol, dar cred ca trebuie sa renuntam la gandirea ca iubirea e ceva ce “te loveste” si relatia dureaza “pana la adanci batraneti” fara niciun efort. Serios, cine reuseste fara un pic de efort? Cuplurile care au istorie de peste 10 ani iti vor spune ca e nevoie de rabdare, intelegere, nu de “chimie” si atat.

  • Reply
    mih
    06/06/2016 at 1:30 PM

    alert: unwanted feedback.
    mi se pare ca ai multe postari care sunt usor chinuite – desi se simte autenticul in ceea ce scrii, chiar si cand faci reclama la cine stie ce pastile. dar asta e un blog post care e bine scris. sau care mi-a picat mie la marele fix. multumesc & keep it going!

    • Reply
      andressa
      06/06/2016 at 1:34 PM

      Nu imi dau seama: e de rau ce zici? Ca mie mi se pare de bine! 🙂 simt nevoia sa iti multumesc. Nu stiu ce articole zici ca sunt chinuite, sunt gandite, documentate, nu sunt mereu marturii despre o experienta proprie, dar asta nu cred ca le scade din valoare. Legat de acest post in mod special, e chiar real ce am scris. Poate de-aia ti s-a parut convingator. Intotdeauna e adevarat ce public, fie ca se refera la mine personal sau e o parere despre un fapt divers.

  • Reply
    mih
    06/06/2016 at 4:43 PM

    e de bine, e de bine 🙂

  • Leave a Reply