Din aprilie v-am tot scris despre parcela mea de cartofi care urma sa se transforme intr-o recolta si apoi intr-o editie speciala de chips-uri Lay’s powered by andressa. Ei bine, e timpul sa va anunt ca misiunea mea de Fermier Lay’s a luat sfarsit. Am acasa 70 de pungi de chipsuri cu numele meu si poza mea (au fost 100, dar asta e alta discutie), dar pana sa ajungem sa ii impartim, sa va povestesc ceva despre felul in care cartofii au ajuns in acest ambalaj misto.
De curand, am fost la fabrica Lay’s, unde am vazut cum cartofii adusi de la ferma din Targu Secuiesc, dar si de la multe alte ferme din tara, sunt analizati in laborator, apoi sortati, curatati, taiati, prajiti si ambalati. Asa, pe scurt, pare sa fie ceea ce se intampla si in bucataria noastra atunci cand pregatim o cina pe fuga =)) , numai ca noi nu pregatim niciodata tone de cartofi, nu? Eu am crezut intotdeauna ca procesul de fabricatie este controlat in totalitate de aparate, iar oamenii nu vad cartofii decat atunci cand deschid punga. La fabrica am vazut ca de fapt, pentru ca produsul sa fie mereu de aceeasi calitate (aspect, gust, miros si altele), inginerii analizeaza atent cartofiorii inainte ca ei sa intre in procesul de productie, iar apoi alti angajati sorteaza manual cartofii care nu corespund (marime, culoare, defecte). Si analizele si sortarea continua. As zice ca, la cate analize li se fac cartofilor pana ajung sa intre in pungi, e ca si cum am vorbi de… bebelusi. Analize, ecografii, amniocenteza… =)) It’s a boy! Sau, ma rog, it’s Lay’s!
(Mai multe poze aici.)
Si paralela merge mai departe! Imaginati-va ca in fabrica un cartof trebuie tratat cu … tandrete. 🙂 Studiile unor specialisti din Marea Britanie au aratat ca un cartofior nu trebuie “trantit” pe linia de productie. Daca el cade de la o distanta mai mare de 15 cm, face un fel de “buba” si nu ies chipsuri perfecte din el. Asa ca el trece usurel, este transoprtat cu grija de la un utilaj la altul, pana cand este spalat, prajit si apoi condimentat. La fabrica, noi am degustat multe tipuri de Lay’s. A fost partea cea mai misto din vizita la fabrica, dupa parerea mea! =))
Cum va spuneam, acum ca am chipsuri “Lay’s powered by andressa“, trebuie sa va cinstesc, asa cum am promis. Cine vrea o punga? Trebuie sa ma gandesc cum sa ne intalnim. Cred ca cel mai simplu ar fi sa ne dam intalnire intr-o ceainarie, intr-o zi de weekend. Propun data de 9 decembrie, ceainaria Joie de Vivre. Pe la 15? Hai sa vedem cine se inscrie pe lista si mai vedem dupa aia.
4 Comments
doru
29/11/2012 at 4:23 PMatatea analize si tot mai ies pungi datatoare de dureri de cap… vorbesc din proprie experienta/frustrare :)) : http://www.pungureanu.com/2012/10/propun-transparenta.html
andressa
29/11/2012 at 4:37 PM@doru,
punga era umflata? stii ca chipsurile isi pastreaza prospetimea cand in punga ramane un gaz. Asta kle si protejeaza, daca pungile nu sunt manevrate corect. Am patit si eu sa iau o punga veche di ncare iesise gazul si cartofii sa fie sfaramati. Trebuie sa iei mereu pungi proaspete cu aspect… normal.
doru
30/11/2012 at 5:03 PMera ok punga, doar chipsurile nu erau …erau taiati mult prea subtire, erau in mare parte firimituri as zice, bucatile alea mici ce raman pe fund :)) si mai erau si prea imbibati in ulei…
Cristian
02/12/2012 at 9:54 PMNu-i rea ideea, având în vedere că la Ikea nu ne-am putut delecta cu ele.