Acum multi ani, cand plangeam din cauza unui tip care imi spusese “It’s not you, it’s me… I’m engaged” sau ceva de genul asta, nu mai reusea nimeni sa-mi intre in gratii. Si cand a aparut un individ interesat si interesant, m-am gandit sa ma asigur ca nu mai voi mai “frige”. Am zis ca suflu si-n iaurt si am pus de la prima intalnire toate intrebarile posibile: esti casatorit? esti logodit? esti cuplat? esti gay? Tipul n-a fugit, desi nu l-as fi condamnat daca o facea, ba chiar a raspuns satisfacator la toate intrebarile si am continuat sa ne vedem. Pe la a treia sau a patra intalnire mi-a spus ca locuieste cu fosta prietena care inca isi cauta o noua locuinta. Locuia cu “fosta” de 6 luni si ea nici nu-si cauta de fapt o alta locuinta, urma sa aflu dupa ce am mai pus niste intrebari. Probabil ca ea nu stia nici ca e “fosta”. Cand am intrebat de ce nu mi-ai spus, el a zis ca nu l-am intrebat. Corect! Nu intrebasem cu cine locuieste si nici in ce relatii e cu fosta prietena.
Asa sta treaba cu sinceritatea la barbatii: trebuie sa stii ce intrebari sa pui. Si sa fii gata pentru orice raspuns.
10 Comments
Anca
26/09/2012 at 2:59 PMSi daca nu iti raspunde? Eu i-am pus toate intrebarile lumii si mi se parea normal si logic sa imi raspunda sincer si concret, mai ales ca nu sunt o fire vulcanica, ci destul de rationala. Nu s-a intamplat. Mi se spunea ca incerc sa provoc un scandal daca intreb cea mai marunta chestie, pentru ca nu era pregatit sa isi gestioneze problemele. Important sa e sa pui intrebarea potrivita persoanei pregatite sa fie sincere. Oricum, pe langa toate astea, cred ca sinceritatea nu tine de intrebarile la care trebuie sa raspunzi. Trebuie sa vina de la sine, ca o confesiune. Si nu e o scuza ca sunt barbati sau femei. Suntem toti oameni, in primul rand.
andressa
26/09/2012 at 3:28 PM@Anca:
e adevarat. eram un pic ironica 🙂 desigur ca nu e cazul sa intrebi “si cu fosta te mai culci saptamanal / lunar / semestrial”?
Lady Shoes
26/09/2012 at 3:54 PMAti primit raspuns la intrebari?
catalin
27/09/2012 at 12:59 AMok, poate m-ai prins intr-un moment prost mai ales ca m-a apucat comentatul dupa njde ani, dar … “Asa sta treaba cu sinceritatea la barbatii” … pe bune?! ador generalizarile. macar puteai sa pui un smile face 🙂
andressa
27/09/2012 at 7:09 AM@catalin:
hai ca se intelege ironia si fara semne zambitoare!
Suminona
27/09/2012 at 10:23 AMMai … daca omul e obijnuit sa minta , te minte si nu iti dai seama :)… ca pe urma afli , asta e partea a doua :).
Marmotica
27/09/2012 at 1:44 PMUrasc raspunsul asta : nu ai intrebat . Apai nu imi vin pe moment toate intrebarile bune si recunosc trebuia sa il intreb si eu din prima daca mai locuieste cu parintii :))) Scapam de multe.
Ramona
27/09/2012 at 3:16 PMDa, lol. Cred ca am trecut cu totii prin asta. Mai nasol este atunci cand nu ne trezim dupa esecuri repetate.
doru
27/09/2012 at 6:56 PM+1 pt anca, “Suntem toti oameni”
Cristian
28/09/2012 at 7:46 AMBineinteles ca n-ai cum sa fii total satisfacuta doar de un set de intrebari si raspunsuri. Alea iti pot oferi cel mult niste certitudini in anumite privinte si atata tot, gen daca-i place pe stanga sau pe dreapta.
Si pentru ca tot m-au sunat unii de la Gfk sa ma interogheze pentru IKEA (banuiesc eu), se poate spune ca intrebarile astea sunt precum sondajele de opinie sau marketing. Bune, dar nu perfecte. Unde mai pui ca dureaza si o vesnicie. De altfel la un moment dat erau unii care propuneau o singura intrebare si anume “ai recomanda acest produs altcuiva?”. Oare care o fi echivalentul in cazul de fata? Ma iubesti? M-ai recomanda altor barbati? :-)))