O tragedie a starnit controverse in Polonia, iar pe agenda publica sunt acum subiecte ca protectia minorilor, disciplina in scoli, incadrarea tinerilor in categoriile “adulti” si “minori” pentru a taspunde in fata legii, educatia sexuala in scoli. Iata un articol care descrie cazul.
Dezbateri similare au umplut pagini intregi de ziare in Romania cand un tanar a injunghiat-o pe o eleva in biroul directoarei de la Scoala Centrala, in Bucuresti.
Discutand acest caz la cursul “Newspaper Journalism and PR” am ajuns sa discutam despre deontologie profesionala. Dupa ce profesoara ne-a intrebat ce surse am folosi pentru diverse unghiuri de abordare, una din studentele finlandeze a spus ca ar vorbi si cu partintii fetei care s-a sinucis. Eu am fost de parere ca un interviu cu niste parinti indurerati nu numai ca nu este “newsworthy” (conform Tehnicilor de Redactare, termenul “newsworthiness” s-ar traduce cu “valoare de informatie”), nu ar aduce adica multa informatie, dar ar incalca si principiul protejarii victimelor. Sinuciderea unui copil este cu siguranta o tragedie care nu ar trebui adancita cu intrebari indiscrete.
A fost o dezbatere interesanta la curs, mai ales pentru ca eu am crezut ca presa nordica, reprezentata in acest caz de studentele din Finlanda, promoveaza deontologia profesionala mai mult decat presa din tarile cu democratie tanara, in care jurnalistii “se joaca de-a presa” de multe ori. Ei bine, cele doua parti in aceasta dezbatere clasica: cititorii vor sa stie versus victimele trebuie protejate, au fost impartite invers decat s-ar fi asteptat multi!
Pe langa intrebarea: “Intervievam parintii?”, la curs am mai discutat si despre educatia sexuala in scoli (care lipseste cu desavarsire si in Polonia) si despre faptul ca acest tabu este si rezultatul Catolicismului si conservatorismului societatii. In Polonia, daca nu stiati deja, avortul este ilegal si chiar acum cateva saptamani un grup de radicali protesta impotriva exceptiilor permise de lege: incest, viol si punerea vietii mamei in pericol. Vorbind cu diverse tinere din Varsovia am aflat ca, bineinteles, avortul se practica, dar e cam scump pentru ca e ilegal. Cam ca in Romania pe vremea lui nea’ Nicu. Cam asa e cu Catolicismul pe la polonezi.
Si cam asta discutam la Newspaper Journalism and PR cand ne ia valul. Despre tragedii, deontologie si chestiuni controversate.
7 Comments
arhiduke
29/10/2006 at 6:53 PMO abordare emotionala m-ar duce cu gandul ca as detesta un jurnalist care fuge repede sa ia primul interviu parintilor unui sinucigas. Dar si o abordare realista nu imi arata nimic nou. Ce ar putea afla acel reporter? Parintii ar spune ca era un copil bun, dadea buna ziua la vecini, ca nu inteleg de ce, si ar plange. Non stop. Si stirea unde e?
andressa
29/10/2006 at 11:16 PMDa, asa e. Nu are valoare de informatie. Si inseamna rascolirea unor amintiri foarte dureroase, pe deasupra.
vic
29/10/2006 at 11:31 PMpai sunteti tinere si rebele fata de cum arata presa din tarile voastre
OnionSoup
30/10/2006 at 12:27 AMSaptamana trecuta la TV in Olanda s-a dat acel documentar despre Romania (cu situatia avorturilor pe vremea lui Ceausescu)care parca se cheama “Decreteii”.
L-am urmarit cu sufletul la gura, e cutremurator. Si m-am gandit, vai ce capul nostru, saracii. Bine ca astia din Europa au parere f proasta despre romani, dar tare as vrea sa treaca si natiile lor prin experienta asta macar vreo 10 ani, si sa mai vedem atunci….
jo
30/10/2006 at 8:47 AMSe face educatie sexuala in scoli la noi. Se numeste “Educatie pentru viata de familie” si e un concept foarte profi, in care adolescenti pregatiti le “predau” colegilor lor intr-o maniera neconventionala. Orele sunt optionale – parintii trebuie sa semneze – dar, pe unde am fost, prezenta este 100%. Gasesti detalii la http://www.y4y.ro si un feature aici: http://www.unfpa.ro/comune/UNFPA%20-%20Educatorii%20peer%20din%20Mehedinti.doc
Programul nu se desfasoara in toata tara, insa, pentru ca nu exista suficiente resurse (umane si financiare) pentru asta.
Neo
31/10/2006 at 1:57 AMNu numai ca un asemenea interviu (cu parintii fetei) nu ar fi newsworthy, dar
dupa mine nici nu este deontologic. Cititorii vor sa stie, intr-adevar, insa
vor sa stie ca asa ceva s-a intamplat, de ce s-a intamplat si ce masuri se
pot lua pentru prevenirea unor asemenea tragedii. Nu vor sa vada in direct
(in cazul televiziunilor de exemplu) cum parintii isi plang copilul.
Insa cred ca ai gresit cu un lucru. Atunci cand ai spus ca presa nordica era
reprezentata in acea discutie de studentele din Finlanda. Nu am citit ziare
si nici nu am vazut emisiuni de acolo asa ca e posibil sa ai intr-adevar
dreptate, insa eu cred ca ele prezentau modul propriu de a aborda o asemenea stire. Nu
sustineau punctul de vedere al presei nordice, asa cum nici tu nu-l sustineai
pe cel al presei romane. Ceea ce ai sustinut tu vine, cred eu, din
convingerea ta, personala, ca demnitatea unei persoane trebuie respectata si
nu este neaparat o caracteristica a presei noastre, pentru ca altfel o parte
a ei nu ar mai avea de lucru.
Cum e să fii Erasmus :) « Andrei
29/11/2006 at 11:40 PM[…] http://www.andressa.ro/2006/10/tragedie-si-deontologie-profesionala.html […]