Dar ce faci de la o varsta incolo, cand nu mai ai nici coleg de banca, nici excursie cu clasa, nici de blog-meet-uri nu mai ai chef? Va zic eu, iesi la agatat de prieteni!

La un moment dat, dupa mai multe weekenduri in care putinii nostri prieteni aveau treaba si nu puteam face o gasca de iesit in oras, m-am hotarat ca ar trebui si noi sa mai iesim cu lumea. Si cum sa procedez? Am ajuns la penibila situatie de a-i zice unei tipe cu care am schimbat 3 vorbe la un eveniment: “Mie imi place de tine, mi se pare ca avem o chimie foarte buna, nu ai vrea sa iesim la o cafea?” =))

Tipa nici nu mi-a zis ca e de fapt maritata, nici ca nu ma place “in felul ala”, ci a inteles ce am vrut sa zic si a acceptat sa ne mai intalnim. Nu a mers. Ne-am mai vazut o singura data de atunci. It wasn’t her, it was me… Stiti voi.

Am mai lansat invitatii si am mai incercat sa ma vad cu oameni, dar va zic sincer: de la o varsta incolo nu se mai leaga prietenii! Nu inteleg de ce si cum, dar parca oamenii au ajuns la o menopauza sociala si orice ar face nu mai pot naste… amicitii.

Recent am agatat-o pe o tipa (sau nu stiu daca ea m-a agatat pe mine) cu care am mai iesit si (desi suna de parca as cauta swingeri!, ceea ce e foaret departe de adevar, sa fie clar!!!!) m-am bucurat sa vad ca si sotul ei e ok si ca si Testosul ii simpatizeaza. Asadar, am putea iesi in patru. Doamne, cum suna asta! =))

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

De data asta e si mai misto pentru ca fac cinste! (Plus ca nu trebuie sa vin mai devreme sa tin mese…) Tartine “cu ce vreti voi”, masline marinate cu portocale si chilli si rozmarin si un desert pentru care va veti bate – astea sunt doar cateva chestii de pe lista de aperitive care merg perfect cu bere!

Petrecerea va avea loc in Simbio si va fi posibila datorita Danei, persoana care il conduce, pentru ca ea a acceptat sa ne gazduiasca in cafe-ul ei tres chic peste o luna: sambata 19 noiembrie incepand cu ora 19.

Berea este asigurata de Peroni, sponsor andressa.ro. Multumesc din suflet!

Mai caut inca sponsori pentru ca evenimentul sa fie si mai si.

Asadar, daca imi sunteti prieteni si citori fideli, va astept sambata la Simbio, pe Selari nr 18.

Vor veni prieteni buni de-ai mai, multi cu vechime in blogosfera, cativa fara legatura cu ea, bloggeri de pe vremea weblog sau altii extrem de actuali, adica social media specialists. Vor veni jurnalisti, PR-isti, cititori ai blogului meu sau al altor bloggeri, oameni care nu zic nu cand aud ca se manaca tarine si se bea bere pe gratis.

O sa fac si un Event pe Facebook ca sa confirme lumea. M-ar ajuta sa stiu daca vom fi 25 sau 105, ca sa stiu cate beri sa bun la rece. Lasati un comentariu daca vreti sa veniti. Toata lumea e binevenita!

later edit: data viitoare va fi o petrecere cu invitatie deschisa, undeva pe un stadion sau ceva de genul asta =)) dar acum spatiul e mic si va trebui sa lansez eu invitatiile personal pentru a nu ne trezi ca nu incapem si trebuie sa stam afara pe 0 grade Celsius. daca vreti sa veniti, scrieti-mi un email, va rog.

ever later edit: Nu plangeti! Am inceput deja sa pregatesc inca o petrecere si mai mare. Nu pe stadion, dar orisicat. Sa incapem mai multi.

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Asta se intampla de cate ori ies in oras. Mi-e groaza ca vine frigul, pentru ca macar vara petrecem mult timp in aer liber si fumul nu se simte asa de tare, insa iarna, in spatiu inchis, chiar si un nefumator ajunge sa inhaleze fum cot la cot cu fumatorii.

In vacanta, cand merg in strainatate, ies sa beau sau sa mananc ceva si cand plec din local miros… tot a mine. Nu ca n-ar fi fumatori si acolo, ci pentru ca acolo oamenii care fumeaza ies in strada sau stau in locul in care li se permite sa fumeze. Pentru ca nu considera un drept al lor sa afume pe oricine, ci respecta dreptul celorlalti de a nu le inhala lor fumul. Numai la noi fumatorii se poarta de parca ei conduc lumea (sar ca arsi daca le pui in discutie dreptul de a fuma oriunde!), iar patronii de localuri le asigura toate conditiile ca sa se simta bine, facandu-ne pe noi, restul, sa ne simtim de parca facem ceva gresit daca nu avem o o tigara aprinsa in mana. Si am fumat si eu putin, ocazional, de Revelion, de Pasti si la petreceri, dar nu am considerat niciodata ca e dreptul meu sa imi aprind o tigara oriunde am chef.

As vrea sa am dreptul sa ies in oras si sa ma simt bine fara sa-mi pun sanatatea in pericol. Nu este treaba mea ca sunt atatia oameni care isi baga voluntar substante cancerigene in organism. N-au decat sa se arunce de pe o stanca, daca ma intrebati pe mine, treaba lor: numai ca eu nu am un death wish. Si nu inteleg cat o sa mai asteptam sa conteze mai mult drepturile noastre, ale oamenilor care nu vor sa se supuna unui risc idiot decat dreptul unui fumator de a se imbolnavi si a ne imbolnavi pe noi toti. Si nu e o fita sa te gandesti la lucrurile astea: aveti pe cineva in familie bolnav de cancer? Cunoasteti pe cineva care s-a luptat cu aceasta boala? Inseamna ca stiti ce inseamna pentru bolnav si pentru cei apropiati lui un asemenea diagnostic. (Cu alte cuvinte, consider ca fumatorii sunt extrem de egoisti pentru ca se pun in pericol si daca se imbolnavesc ii condamna si pe cei apropiati la o perioada de suferinta crunta.) Daca putem face lucruri mici cum ar fi sa nu stam in fum de tigara ore intregi, aproape zilnic, de ce sa nu o facem? This is it guys, this is all we get, one chance. Why fuck it up?

Sigur, patronii isi protejeaza afacerea, o sa spuneti, atata timp cat fumatorii sunt clientii lor, de ce i-ar dezavantaja? Pentru ca asa e normal. Sa primeze drepturile noastre. Nici chelnerii nu ar trebui sa fie obligati sa lucreze intr-un asemenea mediu. Ar trebui sa isi poata actiona in judecata sefii daca nu pot respira la serviciu: avem dreptul la conditii decente de munca, nu-i asa? Patronii ar trebui sa fie obligati prin lege sa interzica fumatul. Credeti ca o sa dea faliment toate carciumile din tara? Vom vedea, dar ma indoiesc. Pana la urma, statul trebuie sa protejeze sanatatea tuturor, nu cateva afaceri, daca are de ales. Si noi ar trebui sa ne bucuram daca face asta, ca pe noi si pe copiii nostri ne protejeaza o interdictie a fumatului. Noi ne vom imbolnavi si vom face copii bolnavi daca nu se schimba nimic.

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

In prima dimineata in care ne-am trezit la Londra am vazut pe Sky News stirea care anunta ca un tip, Mark Duggan, a fost impuscat in Londra. Si de atunci au inceput revoltele si telefoanele celor din tara care ne intrebau daca suntem in siguranta. Si ale celor care voiau o corespondenta prin telefon.

In fiecare zi ne spuneam ca e ultima zi in care auzim de “riots” pentru ca politistii urmau sa intre tare in talhari si, in fiecare dimineata, Sky News ne informa din nou ca indendierile si jafurile continua. Dincolo de surprinderea noastra cand auzeam ca dupa numeroase cladiri incendiate si case sparte abia se punea in discutie folosirea gloantelor de cauciuc, cel mai interesant era sa auzi victimele: oameni care in mijlocul noptii plecasera din case in pijamale pentru ca auzeau vandalii pe fereastra planuind sa le dea foc, oameni care dupa ce au fugit cu bebelusii in brate au stat si si-au urmarit cladirile arzand fara ca macar un politist sau un pompier sa intervina (trupele ar fi fost coplesite de numarul de incidente, se pare). Ce spuneau victimele? O astfel de femeie in pijamale spunea ca cei pe care i-a vazut incendiind, spargand geamuri si furand erau atat de tineri incat sigur nu isi dadeau seama ce faceau si nu ar trebui judecati prea aspru. Oameni care ramasesera fara magazinele care le aduceau singurul venit spuneau ca tinerii care ies in strada nu au slujbe. Saracii de ei. Iar politistii rugau parintii sa-si tina acasa copiii, sa nu-i mai lase sa distruga. Is it just me or there’s something wrong with this picture?

PS: Rooney pare singurul englez normal la cap pentru ca a scris pe Twitter: “so because they don’t work, it’s ok to burn down buildings and break into homes, do me a favour, and, stop talking rubbish.”

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Avon, in campania aniversara la implinirea a 125 de ani, le premiaza pe femeile care ne inspira si ne influenteaza cu energia si puterea lor. Pentru ele va fi organizata o gala unde vor veni nu numai eroinele gata sa iasa din anonimat, ci si vedete.

De pe 1 iulie pana pe 15 august, oricine poate vota povestea care ii place cel mai mult, persoana pe care vrei sa o vezi la gala. Vei gasi in lista de propuneri designeri, voluntare, femei de afaceri, consiliere ONU, sportive, cantarete. Femei care lucreaza in domenii foarte diferite, facand fiecare ceva deosebit.

Sa dam si noi un vot!

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Exista o regula a salutului in cladirile de birouri? Saluti pe toata lumea, de cate ori te vezi cu toata lumea, chiar daca asta inseamna sa saluti necunoscuti de cel putin doua ori pe zi?

Eu asta fac. Nu stiu cum altfel sa fac. De cand intru in cladire pana ies din cladire – si chiar si in zona cladirii daca observ pe cineva pe care stiu din vedere – eu dau buna ziua. Si e epuizant!!!

Din birou pana la aparatul de cafea vad vreo 15 persoane. Cand ma intorc, tot cam atatea, dar nu neaparat aceleasi. 30 de buna ziua. Sau salut, buna, hei, mai schimb si eu ca sa nu ma plictisesc. Daca merg dintr-un corp in altul, zic “salut” fara incetare cateva minute. Pe multi ii vad pentru prima oara, pe altii cred ca ii vad si pentru ultima oara (nu toti lucreaza in cladire, poate se afla acolo cu treaba), habar n-am. Eu zic buna ziua pentru ca resentimentele provocate de lipsa unui salut sunt mai puternice decat nedumerirea ca un strain te saluta si nu as vrea sa stiu ca am jignit pe cineva pentru simplu fapt ca nu l-am salutat. (Cum spunea un profesor american despre martisoare: daca e nevoie de un gest atat de mic ca sa faci pe cineva atat de fericit, why not do it?)

Unii mi-au devenit hello-buddies. Adica nu ne-am prezentat niciodata, nu am lucrat niciodata impreuna, nici macar nu stiu la ce departament lucreaza, dar de ani de zile deja ne salutam. Probabil ca daca ne-am vedea si in afara biroului, ne-am spune buna ziua acum. Avem o legatura.

Asta daca nu o spun mecanic. Mai sunt si de-astia. Ma saluta de cate ori ma vad in cladire, cu un zambet pe buze, ca si cum m-ar sti, si cand ne vedem la coada la covrigi nu stiu de unde sa ma ia si de ce ii salut. Eu ma uit la cine salut, bai! Eu nu dau buna ziua asa, gratuit. Sa ma aflu in treaba. I mean it!

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Iata cauza: se facea in ca platou erau Dana Savuica si Dana Nalbaru si Razii au prezentat o inregistrare cu Gheorghe Bunea Stancu, presedintele Consiliului Judetean Braila si membru al PSD. De curand (in luna mai, dupa cautarile mele pe google), intr-o conferinte de presa, presedintele CJ a faacut o jurnalista “panarama”, a zis ca ii place sa stea cu sanii la soare si sa o pipaie primarii si a mai amenintat jurnalistii care aveau tupeul sa ii ceara informatii de interes public cu retragerea acreditarilor. Mai jos aveti inregistrarea incredibila.

Am gasit intr-un articol din “Viata Brailei” informatii despre cererea legata de strategia mentionata de Bunea Stancu.

Deoarece  brăilenii înţeleg prea puţin pe ce principii se reorganizează spitalele, am solicitat de la Consiliul Judeţean, în baza legii nr.544, privind accesul la informaţiile de inters public, strategia care a stat la baza HCJ de preluare a Maternităţii.  În referatul la proiectul de hotărâre privind reorganizarea Spitalului Judeţean, înaintat de conducerea unităţii spitaliceşti către CJ şi vizat de preşedintele Gheorghe Bunea, este invocată ”Strategia judeţeană de raţionalizare a spitalelor care vizează reorganizarea asistenţei spitaliceşti”. sursa.

Ce m-a enervat pe mine, dincolo de golania de care a dat dovada individul, este atitudinea Danei Nalbaru, aflata in studio. Intrebate daca cineva ar fi trebuit sa reactioneze, dupa parerea lor, la iesirea grobianului, Dana Savuica a zis ca era un misogin, iar Dana Nalbaru a zis ca toti oamenii pot gresi, se pot enerva, fie ca sunt politicieni, artisti sau oameni obisnuiti, ca pana la urma nu stie ce a scris jurnalista care l-a enervat pe polician si ca poate ala avea tot dreptul sa vorbeasca asa despre ea (“daca ea a scris ca el era in fundul gol, si el poate sa spuna ca ea sta in sanii goi”).

Ce context, oameni buni, poate justifica un asemenea limbaj al unui presedinte de Consiliu Judetean intr-o conferinta de presa vizavi de jurnalisti?! Ce anume ar ptuea scrie un jurnalist ca sa ajunga sa auda de la un presedinte de CJ ca i se va retrage acreditarea daca “nu intra in normalitate”?! Cum poate cineva intrebat despre asta sa spuna ca poate ala avea dreptate????

Omul ala la costum era simbolul tuturor celor care ne cer sa ne “aliniem” la ce le convine lor: ghertoii din trafic care ne injura chiar daca tot ei ne taie fata si daca ne iau locul de parcare ne zic “ciocul mic sau altfel…” , hotii aia de buzunare din autobuze pe care daca ii vezi si vrei sa ii demasti iti baga palma in gat si zic sa te uiti in alta parte. Astia un tupeu care iti da fiori, cu atat nonsalanta isi apara nevoile si neamul, adica ilegalitatile si gasca lor, ca pe unii ii dezarmeaza! Si cand totusi nu dezarmeaza pe toata lumea, cui luam apararea?!

Serios, Dana, ti se pare ca jurnalista care l-a deranjat pe individ ar fi meritat astfel de jigniri publice daca ar fi scris un articol nedocumentat / prost / ironic?  Pardon!

Poate Dana se gandea ca vrea sa mai cante la Braila, nu stiu. Sau poate nu are atat simt civic incat sa sesiseze cand un individ ameninta libertatea presei?! Nu pot sa inteleg cum a putut sa spuna ca depinde de ce a scris jurnalista.

Bine, Razii – Radu Naum si Radu Banciu – au avut o parere clara legata de spusele omului – adica “nu are nicio scuza”. Just!

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Florin Piersic Jr. a venit imbracat ca un homeless, neras, nespalat pe cap, cu pantaloni scurti, dezvelindu-si gambele paroase (ceea ce la televizor e uber-creepy, hope you agree) si sosete lungi negre (care nu se poarta cu bermude sub nicio forma), vrand poate sa arate ca el gandeste prea liber pentru a se conforma normelor noastre de igiena si eleganta, dar mie mi-a aratat ca nu ne /  nu se respecta deloc. Adica, bine nene, fii rebel, dar foloseste sampon macar!

A venit, s-a asezat pe canapea si a vorbit incet…Poate stiti la ce ma refer, el are un stil soptit, un pic emo, al omului care nu vrea sa isi risipeasca resursele pentru a se face inteles. Discursul lui e un vesnic monolog interior, un mormait superior – ha, ia uite ca am gasit si o rima! Ma rog, a fost intrebat la inceput de catre moderatori despre evenimentele din presa si n-a putut raspunde cu ce parere are ca el a zis ca nu mai are televizor acasa. Dar sa apara la televizor nu e chiar asa de rau cu a se uita, intelegem. Bineee.

N-a zis, nene, nici din politete, ca e ceva interesant. “Nu stiu” si basta. Nu stiu altii cum sunt, dar eu sunt subiectiva,  solidara cu gazdele, si zic ca e o chestiune de politete fata de cei care te-au invitat si fata de telespectatori sa iti faci un pic temele si sa stii la ce emisiune vii si, pe cat posibil, sa incerci sa fii o prezenta agreabila. E un contract nescris intre producatori si invitati, ca sa zic asa. Daca accepti invitatia, fii de gasca. Daca nu, nu. Daca vii si esti carnat, rusine. Asadar, cand a fost intrebat ce zice el despre faptul ca o sa avem baza militara la Deveselu, a zis ca nu are raspuns. Bineee.

Si au trecut la cartea lui, “Romantic porno”. Toate bune si frumoase, Florin Piersic Jr. mormaia mandru despre cartea lui, Radu Banciu i-a laudat stilul, l-a flatat chiar (i-a spus si ca se astepta sa fie scris mai prost), l-a comparat cu autori sud-americani, francezi, ce sa mai, trainica prietenie in platou! Pana cand Radu Naum i-a citat un critic literar care stergea pe jos cu romanul, scopul lui Naum fiind sa ii dea lui Piersic ocazia sa raspunda. Autorul a zis, in mare, ca ala n-a inteles nimic. A respins critica pur si simplu. A zis ca ala nu are argumente si basta. Atmosfera s-a cam stricat.

Si apoi a urmat lovitura de gratie: Naum i-a zis “Florinel”. Rosu s-a facut “Florinel” de nervi, l-a lovit unde-l durea tare. Ca sa nu-i zica asa, ca nici el nu-i zice “Raducu”, ca ii minimalizeaza munca prin acest apelativ… Negru de suparare, nu putea sa mai inteleaga ca de fapt asa i se spunea pentru ca tatal lui il numea asa si a intrat in… folclor. Unul e Florin (seniorul) si altul e Florinel (juniorul). Nici o intentie de jignire! Ce vorbesti, nene? I s-a pus pata si pana la urma, dupa ce langa el s-a asezat si Laurette (hahahaha), a plecat din emisiune.

Ce l-a deranjat de fapt, numai el stie. Ca nu poti spune ca s-au purtat urat cu el moderatorii. Ba dimpotriva, au alocat atata timp discutiei despre cartea lui incat “Florinel” ar fi trebuit sa le multumeasca. Florin Piersic Jr. reuseste sa demonstreze cu fiecare aparitie ca e un inadaptat, un asocial. La 43 de ani inca se cearta cu toata lumea si crede ca numai el are dreptate si ca restul lumii nu-l apreciaza. Ce s-a intamplat in copilaria lui de ne uraste pe noi toti atat de mult?

In urmtoarea seara, cum va spuneam, a venit Dragos Bucur. Vesel si prietenos ca o floare. A vorbit fara menajamente despre cariera lui, despre actorii cu care a lucrat, despre banii pe care i-a castigat, despre diabetul care ii controleaza viata, despre faptul ca e tata si sot, despre subiectul din presa pe care l-au supus moderatorii spre dezbatere. Un actor tanar, dar spalat pe cap. Si cu pantaloni lungi. Doi actori din aceeasi generatie. Si totusi, ce diferenta.

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Una din aceste persoane este cu siguranta dna profesoara Lacramioara Olteanu. Preda stiinte socio-umane la Scoala Centrala din Bucuresti de ani de zile, iar cand nu preda economie, filosofie, logica sau psihologie, este un membru foarte implicat in Asociata MASTER Forum. Mi-a fost si mie profesoara, dar nu la liceu, ci in acest ONG. Acum 14 ani am cunoscut-o si, treptat, am ajuns sa imi doresc sa imi petrec tot timpul liber incercand sa schimb lumea.

In casa ei ma simt mereu ca acasa pentru ca acolo am petrecut zile in sir punand tara la cale cu colegii mei din asociatie. Acolo mi-am facut prieteni si am invatat sa-mi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac: bine sau rau. Poate ca intelegeti ce spun cand zic ca nu ii suport pe cei care nu stiu sa spuna: “Ai dreptate” sau “Imi pare rau”. Cei care cred ca toate ideile bune vin de la ei sunt fie niste genii, fie niste prosti. Dar eu pana acum n-am intalnit genii…

Cu umorul ei si felul de ne inspira, doamna Olteanu este o “locomotiva” in asociatie. Fara oamenii ca ea, dorintele noastre de a fi mai buni ar fi ramas undeva ascunse si n-ar fi iesit niciodata la iveala cu entuziasm. Intamplator sau nu, sunt foarte buna prietena cu fiica ei care este la fel de speciala ca si mama ei.

Am scris despre ea pentru ca merita sa ne amintim de oamenii speciali din vietile noastre si sa le multumim pentru ceea ce sunt.

Pe aceasta cale va spun ca si AVON cauta femei care au făcut lucruri vizibile. Cu ocazia aniversarii brandului, Avon ne invita sa propunem femei remarcabile pe www.avon125.ro. Prin aceasta campanie, Avon doreste sa descopere femei obisnuite cu povesti speciale, dar nu celebritati. Asa ca, daca vrei si tu sa ii dai vizibilitatea pe care o merita unei femei care merita tot respectul nostru, propune-o. 125 de femei vor fi selectate in functie de prezentarile cu care au fost nominalizate, dar noi ne vom aminti ca cel putin 125 de femei cu superputeri, cum imi place mi e sa spun, se plimba printre noi.

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Sunt atatea lucruri in neregula cu treaba asta ca nici nu stiu de unde sa incep!

Si cum se face ca noi nu facem nimic imptriva acestui lucru? De ce nu aruncam cu oua in primarii, de ce nu blocam masinile de ridicari, de ce nu pichetam orice se poate picheta, de ce nu claxonam, strigam, injuram, inconjuram?

Suntem atat de amortiti incat pare ca absolut nimic, niciun abuz, orice ni s-ar intampla, nu ne trezeste la viata?

Pe mine treaba asta cu ridicarile ma scoate din minti atat de tare, mi se pare atat de nerusinata incat as fi in stare de multe, multe lucruri. I would definitely get out of my confort zone.

Deci, cine e cu mine? Ati iesi in strada pentru a opri asta? Ati face ceva in legatura cu asta?

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.