De ziua mea, in 2007, aveam capul bandajat si o mana in ghips. Si cand a sunat interfonul la ora 9:30 am blestemat si am injurat ca si cum viata mea depindea de asta. Curier. Hopa! Si cand am deschis usa, peste cateva minute, am vazut un buchet mare de trandafiri albi si un nene ascuns dupa el. Am spus razand: “Suntem la Iarta-ma?” Nu, nu eram la Iarta-ma. Curierului nici nu i s-a parut amuzant. Cred ca auzea prea des poanta. Foarte frumos cado. Mi-a facut ziua mai buna si durerea de tzeasta mai suportabila. Mi-a parut rau ca am injurat, zau.

Ieri am primit tot prin curier de la Taraba cu Carti un colet: …o carte, desigur. Daca era Taraba cu whisky probabil primeam whisky, dar n-a fost sa fie! Am primit “Ma numesc Rosu” de Orhan Pamuk. O sa o citesc curand (dupa ce termin un Rushdie inceput zilele astea). Thank you, I love presents. (Desi imi tot vine in minte poanta aia tampita de acum 10-15 ani: “ti-a dat un set Fa? Inseamna ca te-a facut nespalata!” ) in cazul asta, necitita.) Multumesc pentru cadou. O sa citesc cartea, sunt sigura ca e buna, multi prieteni mi-au recomandat-o.

Inteleg strategia lor de trimis carti la bloggeri ca sa se scrie despre ei, inteleg ca e doar marketing. Dar m-am simtit asa de bine, de speciala cand am primit-o! M-am gandit asa, in mod naiv: “uite, cum s-au gandit ei la mine, ce draguuuut!” I’m a sucker for small gifts! Si uite ca le-a si iesit smecheria, ca scriu despre ei, desi nu mi-au cerut-o explicit!

Am mai primit de Craciun de la un cititor de blog o felicitare si niste decoratiuni de pom (ceea ce e cam stalker-ish, dar dragut!) si de la Florin, de Sf Andrei, un CD.

Am mai primit un colet de la Zazazoo, iar la asta ma asteptam, recunosc, pentru ca ii ajut la promovare (suntem un fel de colegi de serviciu, cred). Totusi, cand l-am primit era atat de frumos ambalat si avea si o scrisorica incat m-am topit toata.

Cel mai haios lucru primit de curand a fost de Sf Andrei: o felicitare personalizata cu la multi ani de la seful INA. Si acum ma intreb ce caut in baza lor de date. )

Adineauri a sunat iar interfonul, iar un curier. Am tzopait pe aici strigand “Cado! cado!” si cand colo: “ati primit noul cod PIN de la ING“. Ca v-am zis ca bad karma s-a transformat in pierderea cardului bancar. In fine, tot un fel de cado si asta, dar mai putin palpitant. :-/

Si azi am primit sms de la Vodafone: sunt client Platinum! Oh joy, oh joy! Cado? Primesc cado? Se pare ca doar bonusuri… Eh, tot e ceva!

Ma astept sa primesc si soricei decedati, ca-n filme, dar pana atunci… it sparkles when I receive nice gifts!

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Am pus sub el cadouri pe care deja le-am primit (si le-am si desfacut, dar le-am ambalat la loc hihihi) si cadouri pe care le-am pregatit pentru prieteni.

Sunt intr-o dispozitie foarte buna. Azi am stat cu bunicele mele: o bunica a fost in vizita la mine, la celalata bunica am fost eu in vizita. Si cum am stat eu de vorba cu ele despre slujba, prieteni, rude, haine (amandoua mi-au spus ca am o geanta si niste cizme superbe hihihihi) mi-a trecut de tot cheful de cumparaturi. Un fel de wake up call. Mi-au dat bunicele cadouri, desigur; in primul rand niste bani, ca de obicei. Una din ele mi-a zis niste chestii foarte misto azi. Uite una: “Se spune ca traim intr-o societate de consum. De fapt, traim intr-o societate de risipa!”

Pe cat de repede am decis ca vreau ceasuri scumpe, pe atat de repede mi-am adus aminte ca oricum ma uit la ora doar la mobil. Iar mobilul oricum este o piaza rea. De cand il am primesc vesti proaste! In fine, nu-mi mai doresc lucruri chiar asa de mult. Un inel de aur alb tot o sa-mi iau, recunosc, imi doresc de mult timp. Dar doar atat…

Ar trebui sa stau mai mult cu bunicele mele, imi pare rau ca nu-mi fac timp.

Inapoi la masa si la cadouri. Sa va distrati si voi! Pe curand.

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.

Si imi place sa-mi cumpar singura lucrurile astea. Asa ca de cate ori ma intreaba cineva ce imi doresc, eu spun ca nu-mi doresc nimic. Pentru ca de fapt imi doresc “what money can’t buy” – pe restul mi le cumpar eu. Insa, cum in timp am aflat ca nici pe alea nu mi le aduce mosul, oricat de mult mi-as dori eu doar love & other warm fuzzy feelings, am zis: “Have it your way, Santa, I’ll wish for normal stuff.”

Si am citit eu pe un tricou ieri in Unirea “Mos Craciun e ma-ta” – which is pretty accurate! – (bine, am citit pe un tricou si “It’s not gonna suck itself” langa o sageata indreptata in jos, dar nu are legatura cu Craciunul…) si cum Realtatea TV mi-a zis “Mos Craciun esti tu” (sa nu va aud ca asta inseamna la generozitate fata de altii – e interpretabil!) m-am gandit sa fac o lista de lucruri palpabile (si nu ma refer la barbati, au si ei suflet, ma rog, unii dintre ei…) pe care le vreau si pe care mi le-am luat / mi le voi lua / mi le va lua mama.

- Cizme Sepala. Le-as purta tot timpul, facute dupa placul meu.
- Inca un ceas. Ochit un Pierre Lannier. Soon to be mine.
- Inca o pereche de bascheti. (asa zic eu la adidasi, just let me be!)
- Bijuterii cacharel. Quarter life crisis, just let me be!
- Un LCD pentru camera mea (pana nu innebunesc din cauza de lipsa de documentare inainte de culcare!!)

Ieri mi-am cumparat 2 sepci foarte simpatice. Food for the soul, I tell you! ) Si am cumparat si cadouri pentru prieteni. Ziua a fost mai buna si pentru ca am primit cadouri! Yay, the present-season is here!

Aseara am primit de la o prietena o brosa superba. Brosa e facuta chiar de ea si este in culorile cerute de mine – ca sa se asorteze la o pereche de bascheti de la Bata.

Iata brosa:

Iata baschetii:

Si iata inca doua brose facute de ea pentru o alta prietena a noastra:

Nu-i asa ca e foarte talentata? Ignorati, va rog, imprimeul cu pinguini de pe cearsaful pe care stateau brosele la sedinta foto. Iar camera foto este de la telefonul mobil… Dar intelegeti voi esentialul! Incerc sa o conving pe prietena mea sa se lanseze ca designer – isi face singura si posete sau haine foarte frumoase – cu o colectie de brose. Ele pot fi facute cum vrea clienta: se alege modelul, marimea, materialul, culoarea. Daca va intereseaza, va pun in legatura cu ea. Ma gandesc sa-i fac si un site de prezentare, dar asta la anul. Pana atunci, ma bucur eu de creatiile ei, hihi.

La anul cred ca voi incerca si eu sa fac niste cadouri cu mana mea, sa nu mai cumpar. As putea face… fulare. Sau semne de carte. N-ar fi misto? )

© 2012 Andressa. Toate drepturile rezervate.