Andressa

Scriu pentru ratoni, veverite, pisici si pentru ca imi place

cat de putin e prea putin

Cunosc doua femei care o tin predici despre cat de putin trebuie sa ceri de la un om cu care traiesti ca sa fii fericit. Ca daca nu-i ceri omului, nici sa vina acasa zilnic, nici sa iti spuna totul, nici sa se culce numai cu tine, nici sa se casatoreasca cu tine, nici sa… nimic, pur si simplu nimic, sa ii ceri doar sa te caute cand are chef de tine, poti fi cu adevarat fericita.

Ambele au fost calcate in picioare de barbatii pe care i-au iubit. Au fost mintite, inselate, abandonate cand aveau mai mult nevoie de ei. Cred ca au ajuns la concluzia ca trebuie sa ai asteptari mici pentru ca au fost atat de dezamagite incat nu isi pot imagina ca se poate si altfel. Sigur, daca le intrebi, ele zic ca au mentalitati moderne. Numai ca eu cred ca angajamentul nu tine de epoca in care traim. De cand suntem pe lume si cat o mai tine lumea, tot in termenii astia vom lucra: esti sau nu esti langa cineva.

Ambele femei au facut copii cu barbati despre care stiu foarte putine lucruri. Se fac ca nu-si dau seama, inchid ochii atat de des ca parca stau in bezna si spun altora cum sa fie fericiti, desi ele insele au inimile frante. Nu se cunosc intre ele, dar parca ar iubi acelasi barbat. De fapt sunt doi, amandoi capabili sa convinga incredibil de multi oameni ca ceea ce simt ei si vor ei este mult mai important decat sentimentele altora.

Ele se bucura de firimiturile aruncate de ei si nu sunt surprinse cand mai dispar cateva zile fara sa dea vreo explicatie. Important este sa iti intalnesti sufletul pereche, zic ele, nu sa il legi de tine. Serios? As fi zis ca sufletul pereche.. are o singura pereche.

4 comments  

prietenii mei stiu de ce :)

zubrowka

Familia Manac a venit din Polonia si n-o sa ghiciti niciodata ce mi-au adus: o sticla de Zubrowka! Cel mai tare (40% alc!) cadou de Craciun!

Daca nu stiti ce e Zubrowka, va compatimesc… Nici eu nu stiam pana sa merg in Polonia cu bursa cand, pe langa tot felul de lucruri legate de jurnalism si stiinte politice, am invatat ca exista pe lume o vodka aromata foarte interesanta (ia te uita, produsul are un site haios!). Deloc scumpa, cu o aroma subtila si putin dulceaga, Zubrowka era una din cele mai populare bauturi la petrecerile studentesti. Ea se bea cu sirop de mere (uneori, la magazin, gaseai oferte speciale: cumparai vodka si primeai o sticla cu sirop de mere gratuita) sau suc de mere sau simpla, pentru cei care vor o bautura tare, dar deloc dura.

Din pacate, in Romania nu se gaseste. (Daca as fi stiut, cand ma intorceam din Polonia as fi adus un bax!) Asa ca, daca mergeti in Polonia sau cunoasteti pe cineva care se intoarce de acolo, neaparat sa faceti comanda de o sticla. Nu veti regreta! Na zdrowie!!!

8 comments  

sa te tot distrezi :)

andressa si marta

Am fost si eu, dupa cum dovedeste poza (credits go to danblanaru.com), la Bloggers’ Secret Santa Party. Am adus un cadou (nu spun ce ca de-aia e Secret Santa!) si am plecat cu alt cadou (o caciula!). A fost o gasca imensa acolo, nici nu am apucat sa-i salut sau macar sa-i vad pe toti. Eu prefer petrecerile mai mici: cu numar mai mic de invitati, in spatii mai mici, cu volumul muzicii dat mai mic. Ca sa pot vorbi cu oamenii si sa pot cunoaste mai multi. Dar, desigur, scopul acestei petreceri nu era sa stam ca la Cercul de Lectura, ci sa dansam, sa cantam si sa bem: ceea ce s-a si facut.

Ca o observatie: pe vremuri mai puteai spune ca mergi la o petrecere cu bloggeri, dar acum lucrurile s-au mai schimbat. Adica oamenii din online sunt si bloggeri, si PR-isti, si jurnalisti, si angajati ai unor firme din domeniul online. Practic, nu a fost o petrecere a Bloggerilor, ci mai degraba una a celor care… respira online! =))

Petrecerea a fost organizata pentru noi de catre Vodafone, iar Manafu a fost cel care s-a ocupat de minunata organizare, fapt pentru care ii multumim toti. Mai venim si data viitoare. Cat mai curand, speram!

5 comments  

un gadget pentru aiuriti :)

Acum vreo 8 ani, cand mi-am luat permisul si incepusem sa conduc zilnic, aveam noapte de noapte acelasi cosmar: ca pierd cheile de la masina. Ma gandeam numai la asta, stiindu-ma o mare incurca-lume. Tot timpul le cautam, din 5 in 5 minute ma verificam, sa nu le fi pierdut. Uneori, intram in panica la volan, pentru ca nu le gaseam in geanta. Uitam ca sunt in contact… =))

Cand mi-am propus sa folosesc si eu un token pt e-banking, iar m-am gandit ca in bancul ala cu politistul care vede o coaja de banana pe jos si zice: “Iar o sa cad…”. Sa ne intelegem, mi-am pierdut portofelul de 3 ori in ultimele 2 saptamani. Ultima data poate ca totusi nu l-am pierdut, e posibil sa-mi fi fost luat din geanta cand nu eram atenta. Ma rog, important e ca l-am recuperat, chiar daca fara bani.

Din cauza asta, token-ul nici macar nu e vreodata la mine, desi in asta consta smecheria: sa ai super mobilitate, sa poti sa iti verifci contul si sa faci tranzactii de oriunde, oricand. Eu il tin numai acasa, intr-un loc marcat cu “pe astea e important sa nu le pierd”.

Acum am aflat ca banca Carpatica a lansat un nou card cu o tehnologie inovatoare: Mastercard e-Smart Debit BCC este un instrument bancar de tip 2 in 1 care combina un card de debit si un token. Practic, cardul are un buton si un mic display incorporat: apesi si apare codul! Adica ai un lucru mai putin de pierdut. (La mine s-au gandit cand l-au facut!) Iar utilizarea acestui serviciu de internet banking ramane in continuare la fel de sigura, fiind implicate mai multe etape de autentificare.

MasterCard e-Smart Debit Carpatica

Nu stiu cat de mult platiti voi online, dar eu, dupa ce am depasit un prag psihologic acum cativa ani (ma speriau multi spunandu-mi ca daca platesti online niste hackeri iti vor goli contul instantaneu!), cumpar bilete la concerte sau de avion, platesc facturi, fac transferuri pentru hoteluri in strainatate sau pur si simplu catre prietena care strange bani de la toata gasca pentru un cadou. Daca as putea, as plati si intretinerea online! E cel mai comod si mai rapid mod de a te ocupa de problemele astea. Cine mai are timp si nervi in zilele noastre sa stea la coada cu orele? Daca nu faceti deja aproape toate platile online, va recomand sa treceti rapid in clubul asta!

 

1 comment  

o zi buna

Ziua de azi este foarte misto. Daca ar fi toate zilele ca asta, as fi foooaaaarte fericita. Am inceput-o mall, unde trebuia sa merg ca sa schimb un produs (un cadou de Craciun cu un numar prea mic), am mancat ceva nesanatos si bun, apoi am fost la sediul Barmania unde, impreuna cu alte ladies din online (Cristina Bazavan, Irina de la Style Diary si  fetele de la Fantazia PR) am gustat o gramada de cocktailuri numai bune pentru o petrecere de Craciun (vedeti in poza Santa Shot si Vodka cu Skittles).

barmania 2

barmania 1

*mai multe poze pe contul meu de flickr.

Am fost apoi un vizita la bunica mea si am primit cadouri si am mancat bunatati dupa care m-am intalnit cu Lucian Lipovan si Dan Filoti (incerc sa ii transform si pe ei in vedete online ca sa nu mai faca misto de mine ca o ard prea mult pe net) si am baut ceai verde. Iar acum ma pregatesc sa ma duc la o petrecere de Craciun pentru care am pregatit cadouri si le-am impachetat frumoooos.

Nici ieri n-a fost rau: am fost la shopping cu mama! Si uite asa, incep sa intru in spiritul sarbatorilor…

2 comments  

despre oameni

A durat cam o treime din viata mea (statisticile zic ca ma apropii de jumatatea vietii, dar nu se stie niciodata, eu mai traversez si pe rosu…) sa ma prind ca un mare secret al relatiilor interumane, eh, hai s-o zic pe romaneste, un mare secret al popularitatii este sa nu-ti pese de ce cred altii despre tine.

Daca incerci sa le faci pe plac, nu o sa reusesti niciodata. Si o sa te trateze ca pe un valet. Si o sa creada ca esti prost si slab. Daca faci ce vrei in ciuda a ce vor ei, ce cred ei si ce le place lor, intai se vor enerva, apoi se vor mira si apoi te vor respecta! Ba chiar e posibil sa te imite.

Acum cred ca am ajuns la faza in care imi voi petrece inca o treime din viata invatand si studiind un alt mare secret, de o subtilitate incomensurabila: ca sa fii un om de nota 10 trebuie sa faci numai ce vrei tu, dar sa le dai tuturor senzatia ca sunt importanti pentru tine. Hai ca daca reusesc si asta, o sa ajung la carma lumii.

2 comments  

natzional pride

Care e treaba cu “Natzional Arena”? Am auzit ca asa ii zice. Adica nu e fie “Arena Natzionala”, fie “National Arena”?
E ca si cum ai zice “Casa of the People” in loc de Casa Poporului sau “Repede Food” in loc de fast food. Stupid. Imho.

No comments  

craciun = cumparaturi :)

Cea mai productiva sesiune de cumparaturi pe care am facut-o eu vreodata a fost, desigur, in plin sezon al reducerilor. Acum cativa ani, iarna, pe o vreme ca asta, mi-am cumparat 3 perechi de cizme, 2 perechi de blugi, 2 paltoane si o geaca foarte groasa. Si o pereche de tenisi! =)) I was on fire, baby! Pe toate am dat cam jumatate din cat m-ar fi costat la pret intreg. Geaca foarte groasa este si acum de baza. De Craciun o sa fiu la Bruxelles si o sa incerc sa stau cat mai mult pe strazi, sa ma plimb si sa beau ceai fierbinte sau vin fiert: tot cu geaca aia o sa merg. Iar in Austria, acum un an, nici n-am simtit ca erau minus multe grade: am stat pe afara cu orele! Sa o cumpar a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o in ultimii trei ani! Si, vorba aia, in ultimii trei ani m-am si mutat! =))

Sesiunea mea de cumparaturi a fost facuta in Fashion House, outletul din zona Militari, intrarea din A1, km 13. Tocmai de aceea, cand am fost rugata sa scriu despre Super Shopping Day, un eveniment cu reduceri soc (de pana la 90%) la Fashion House, m-am gandit: ar trebui sa nu mai spun la nimeni, sa ma duc numai eu! =)) Dar nu pot sa fac asta, am promis.

De obicei, cand ma duc la cumparaturi, nu imi place sa platesc pe un produs mai mult decat cred eu ca face, chiar daca mi-l permit: ma simt pacalita. Asa ca outleturile mi se par optiunea unui cumparator destept, nu unul zgarcit. Asadar, daca sunteti si voi pasionati de shopping si aveti chef de o sesiune “shop ’til you drop”, aflati ca Super Shopping Day are loc pe 17 decembrie. Si, pentru cei care nu sunt campioni la proba “shopping viteza“, sa stiti ca programul este prolungit. Sa aiba si ei timp sa ajung la linia de finish, adica la casa! =))

No comments  

despre prieteni noi si menopauza sociala

Am ajuns la o varsta la care pur si simplu nu stiu cum sa imi mai fac prieteni. Ii am pe cei facuti in scoala / facultate, apoi mai sunt colegii de serviciu si oameni cunoscuti din online acum 5-6 ani. In total, nu sunt foarte multi. Dar sunt prieteni la care tin si pe care sper sa-i pot numi prieteni si peste 10 ani.

Dar ce faci de la o varsta incolo, cand nu mai ai nici coleg de banca, nici excursie cu clasa, nici de blog-meet-uri nu mai ai chef? :) Va zic eu, iesi la agatat de prieteni!

La un moment dat, dupa mai multe weekenduri in care putinii nostri prieteni aveau treaba si nu puteam face o gasca de iesit in oras, m-am hotarat ca ar trebui si noi sa mai iesim cu lumea. Si cum sa procedez? Am ajuns la penibila situatie de a-i zice unei tipe cu care am schimbat 3 vorbe la un eveniment: “Mie imi place de tine, mi se pare ca avem o chimie foarte buna, nu ai vrea sa iesim la o cafea?” =))

Tipa nici nu mi-a zis ca e de fapt maritata, nici ca nu ma place “in felul ala”, ci a inteles ce am vrut sa zic si a acceptat sa ne mai intalnim. Nu a mers. Ne-am mai vazut o singura data de atunci. It wasn’t her, it was me… Stiti voi.

Am mai lansat invitatii si am mai incercat sa ma vad cu oameni, dar va zic sincer: de la o varsta incolo nu se mai leaga prietenii! Nu inteleg de ce si cum, dar parca oamenii au ajuns la o menopauza sociala si orice ar face nu mai pot naste… amicitii.

Recent am agatat-o pe o tipa (sau nu stiu daca ea m-a agatat pe mine) cu care am mai iesit si (desi suna de parca as cauta swingeri!, ceea ce e foaret departe de adevar, sa fie clar!!!!) m-am bucurat sa vad ca si sotul ei e ok si ca si Testosul ii simpatizeaza. Asadar, am putea iesi in patru. Doamne, cum suna asta! =))

21 comments  

decenta

Astazi a fost o zi proasta. A inceput cu necrologuri pentru ca Malina Olinescu s-a sinucis. A continuat cu teorii de-a dreptul obscene legate de motivele pentru care ar fi facut-o. Am auzit si barfe si supozitii nefondate. Si bineinteles vecini care aveao teorie despre moarte ei si pareri despre nelinistea ei sufleteasca de la divort. Daca ar fi ceva ce am putea pedepsi crunt, as vrea sa fie indecenta cu care oamenii se baga unde nu le fierbe oala si declara cand nu ar trebui decat sa taca din gura. Mai scrisesem eu o data despre asta: va puteti imagina macar ce ar spune vecinii despre noi insine daca maine ar da autobuzul peste noi? Nici nu vreau sa ma gandesc! Citez din cazul Malinei Olinescu “era deprimata cand isi platea intretinerea”. No comment.

1 comment  

« Previous PageNext Page »