parisinda
Am pus poze de la Paris, unde am fost weekendul trecut, dar nu am scris nimic. M-am tot gandit si nu-mi convenea frustrarea pe care inca mi-o aduce acest oras.
Am fost prima data la Paris acum 10 ani. Nu era prima data ca vedeam o capitala din Europa de Vest. Trecusem deja o data prin faza in care ma minunam de curatenie, de aspectul strazilor, al cladirilor, de comportamentul oamenilor. Adulmecasem si studiasem intr-o excursie prin Ungaria, Austria, Germania magazinele cu parfumuri, strazile inguste pe care se plimbau pisici, balcoanele colorate de petunii roz si mov, cafenelele unde chelnerii sunt politicosi si serviciul e inclus in nota de plata, mijloacele de transport in comun in care toata lumea citeste.
Cu toate astea, Parisul m-a facut praf. Am vazut zece muzee, m-am asezat la zece cafenele, am schimbat metroul de zece ori. Nu m-am saturat. Unii spun ca nu e prea curat, eu spun ca atmosfera e superba.
De atunci am mai fost in Paris de cateva ori. Anul asta m-a scos din sarite faptul ca inca nu mi-a trecut sentimentul de “niciodata nu voi simti asta zilnic, pentru ca ma voi intoarce intr-un cosmar urban.”
Ma intreb daca se va intampla vreodata asta. Daca ma voi plimba vreodata printr-un oras superb bucurandu-ma de el si atat, fara complexul unui cetatean european de categoria a doua. Sau a treia.
25 comments
25 Comments so far
Leave a reply
Un sentiment la fel am avut si eu la Paris desi comparat cu londra parisul este “marele Bucuresti”.
Dar mi-a placut foarte tare, dragoste la prima vedere.
Eu imi doresc sa vad Parisul, nu am fost niciodata, si sper ca vara asta voi ajunge sa il vizitez. Se face o excursie pe 10 zile doar la Paris cu vizitarea de tot:)…daca ma lasa ai mei ma duc in secunda 2:)
Mai demult am petrecut un an in Paris si din cind in cind ma incearca sentimente similare. Din fericire locuiesc in afara orasului, asa ca am de-a face cu mizeria lui doar cind ma duc la serviciu.
Lucrez in New York.
Concluzia: fii barbata! In cel mai rau caz, traiesti in stil american.
Mie Parisul mi s-a parut un Bucuresti mai mare. Cum iubesc Bucurestiul, nu am putut sa nu ma indragostesc si de Paris.
Chestia cu cetateanul de categoria a doua e doar un complex de inferioritate… Si principalii vinovati pentru complexul asta sunt tocmai cei care nu-l au si nu vor sa faca nimic pentru a scapa de categorisirea asta din partea celorlalti europeni. Sa ma opresc, totusi, inainte sa devin rasist.
am vazut parisul anul trecut pe la inceputul lui aprilie…am stat cateva zile…abia dupa ce m-am intors mi-am dat seama cat de frumos e orasul si cat de dor imi e de el, de strazi, de bicilete, de clatite, de braserii
mai e o luna pana la sfarsitul lui aprilie,cand ma voi bucura din nou de oras:)
Parisul, orasul iubirii… zic unii. Altii zic ca e doar o aglomerare de natii si ca e suprapopulat. Eu ni stiu, as vizita Parisul doar ca sa o cer de nevasta. Cand o sa apara, evident
Dar, de departe, prefer orasele mici si linistite ale Italiei.
Incearca si Londra; un sentiment asemanator il am eu cu acest oras.
Si eu as vrea sa ajung in Paris pentru ca imi place limba lor,si o stiu destul de bine,dar si pentru ca as vrea sa vizitez cat mai multe tari…Anul trecut am fost in Italia(Norma Latina) si in Germania(Berlin).Dar va asigur ca Germania este o tara super frumoasa,aranjata,si nu vezi pe nicaieri gunoaie cum vezi la noi in Romania..Asta deoarece avem un presedinte de tot _ _ _ _ _ _…Nu am vrut sa vorbesc urat,dar totusi eu cred ca am mare dreptate in privinta presedintelui.
Sa-ti zic eu cu Londra ca o cunosc ca pe propriul meu buzunar de la spate: Londra e PERFECTA! Nu vezi trotuar ciobit, totul e liniat, pomii dati cu var…Parisul in schimb are mici imperfectiuni care-l fac “lovely” te simti parca mai acasa.
Nu am idee de Roma dar nu m-as risca in zilele astea sa merg acolo
@zimbrul
Am fost eu la Roma saptamana trecuta si nu e chiar asa “risky”, iar in ceea ce priveste perfectiunea Londrei iti dau dreptate. Numai ca oamenii de acolo nu imi plac deloc.
Oameni buni, eu am fost si la Londra si la Paris, si mi-au placut ambele, dar de Paris m-am indragostit la propriu. E atmosfera aia boema, oamenii calzi. Londonezilor (cei bastinasi) trebuie sa le spui o gluma de 5 ori ca sa o priceapa o data, sau sa le dai o bere
. Inteleg asadar frustrarea, o simt si eu 
.
@ Valentin: nici mie dar imi sunt concetateni acum asa ca imi zic “ciocu mic”
Dar pe la periferie?
Vreti sa nu va mai simtiti complexati? Locuiti (zilnic, studiind, lucrand etc) in unul din orasele astea vest/nord europene, nu mult, 3-4 luno…
Dupa ce ajungi sa cunosti tipologiile de oameni (cu bune si rele) incepi sa ai o parere f buna despre tine… Si nu mai comparati dupa origine, comparati dupa studii… mentalitatile oamenilor cu/fara facultate… o sa iubiti Romania, va asigur (ofc, ma refer si la oamenii de la un anumit nivel in sus)…
pana la urma eu cred ca peste tot sunt oameni si oameni ..nu exita loc unde totul e perfect,oameni alesi,etc.vorba aia:paduri fara uscaturi nu se poate
Ce fain e! Doar am trecut prin Paris, am o prietenă şi a fost cerută de ,,soaţă” în Oraşul Luminilor…
E o atitudine gresita sa te consideri cetatean de mana a doua.Suntem doar oameni care au avut diferite sanse in viata.
exact,alexandru.oamenii sunt diferiti,situatiile sunt diferite,totul esti diferit si unic
O melodie care sa-ti reaminteasca de paris : http://www.trilulilu.ro/zecar/be0a900809b1c8
superbe acorduri:)
De asta le-am si pus aici.
o imagine pe care o ador
http://www.foto.md/photos/13897.jpg
Foarte expresiva imaginea pe care ai postat-o.Eu prefer fotografiile alb-negru.Dau o alta nota unei fotografii mai ales in cazul parisului.
Oare o sa revina vreodata vremurile in care Bucurestiul sa fie reconsiderat micul Paris?Sa avem si noi unul,aici la noi acasa?
mie imi plac mai mult color.probabil ca vreme mereu ceva nou.cand erau fotografii alb-negru,doream color iar acum e invers